VIDEO| ”Alimoria”, focul de Lăsatul Postului Mare, tradiție străveche la Cugir, care se păstrează cu sfințenie
Alimoria – obicei reînviat la Cugir de Lăsata Postului de Paștele 2023
”Alimoria”, focul de Lăsatul Postului Mare, este una din tradițiile străvechi care se păstrează cu sfințenie la Cugir. Potrivit obiceiurilor, în duminica înainte de începerea Postului Paştelui se organizează ultima petrecere şi nu se mai fac nunţi decât după sărbătoarea Învierii.
Singurul post care are două ”Lăsate” este cel al Sfintelor Paști. Potrivit calendarului bisercesc, Lăsata Secului are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paști: prima dintre ele, fiind marcată în data de 19 februarie, când se lasă sec de carne, iar cea de-a doua etapă, la o săptămână distanță, în prima zi a lunii martie, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, când se lasă sec de brânză.
Citește și: Mesaje de 1 martie, Mărțisor
Alimori, acest obicei pitoresc ce marchează intrarea în Postul Paştelui, se păstrează aproape în fiecare sat din Alba, sub diferite deumiri: hodaițele, alimor.
La Cugir, localnicii susțin păstrarea obiceiurilor vechi într-un mediu cât mai sănătos și curat. Mai mult decât atât, focurile de Alimoria au rădăcini ancestrale, iar materialul folosit era cel natural, la îndemâna locuitorilor. Cugirenii au avut posibilitatea de a marca acest obicei străvechi într-un cadru organizat, cu păstrarea tuturor regulilor de securitate și mediu. Cei care au dorit să participe la evenimentul ce marchează „lăsarea secului” au fost prezenți duminică, 26 februarie, pe platoul Cetate, unde Centrul Cultural Cugir a organizat evenimentul „Hai la Alimorie”.
Din vechime, localnicii din Cugir se strângeau pe dealul Cetății sau pe Drăgana şi aprindeau focuri ce simbolizează purificarea, stimularea fertilităţii, alungarea forţelor malefice, o reminiscenţă a cultului soarelui. În istoria recentă, cârpele îmbibate în petrol, legate la capătul unui drot și aprinse, apoi rotite bărbătește în vârf de deal, au fost înlocuite cu cauciucurile aprinse, rostogolite de pe deal, în jos.
Obiceiul începe la lăsatul întunericului, sub cerul liber şi este un prilej colectiv de veselie a întregii comunităţi. Se aprinde un foc mare pe deal, în jurul cărora oamenii se strâng şi se cântă, se chiuie, se joacă. Pe deal, feciorii iau feştelăul (hodaița) şi, rotindu-se cu el în mână, fac cercuri luminoase strigând: “Ali-morii, Ali-morii”. Focurile aprinse simbolizează purificarea, stimularea fertilităţii, alungarea forţelor malefice, o reminiscenţă a cultului soarelui.
În ultima seară înaintea începerii Postului Paștelui, în fiecare familie, oricât de săracă ar fi fost, se puneau pe masă plăcinte şi sarmale. Acest obicei este şi astăzi respectat în unele familii.
Video: Bogdan Sbuchea
Foto: Dumitru Vasile
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special
Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special Lae Dreghici a anunțat în seara zilei de sâmbătă, 5 septembrie 2026, când și unde va avea loc noul său spectacol de cascadorie. Anunțul a fost făcut în mediul online. „Dragi prieteni, în această seară […]
VIDEO | „Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți
„Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți Un pasionat de automobile Mercedes-Benz a venit tocmai de la Constanța la Alba Iulia pentru întâlnirea anuală Mercedes Clasic Retromobil Club […]
Video | O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești”
O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești” Broderie migăloasă, modele recuperate din muzee, pânză românească și ore întregi de muncă. Floricica Domnica Ciucur transformă motivele tradiționale românești în ii, costume populare, tablouri și obiecte artizanale personalizate. Pentru ea, broderia nu este doar o […]
