Video: 35 de ani de navigație pe Canalul Dunăre–Marea Neagră: 11 lagăre de muncă forțată, peste 6000 de cadre militare și 91.000 de miliari

35 de ani de navigație pe Canalul Dunăre–Marea Neagră. Deținuții din 11 lagăre de muncă forțată, peste 6.000 de cadre militare și 91.000 de militari în termen au participat la construcția lui.

Pe 26 mai 1984 a fost inaugurat și s-a dat în exploatare cel de-al patrulea braț al Dunării – „Canalul Dunăre – Marea Neagră”. Construcția acestui canal a avut două etape. Prima etapă s-a derulat între anii 1948 – 1953 și a fost concepută și începută de Stalin. În această perioadă, economia României nu putea susține o astfel de investiție, fapt care a făcut ca lucrarea să fie oprită în 1953, după moartea lui Stalin. Printre miile de constructori au fost și mulți deținuți politici.

Construcția Canalului Dunăre–Marea Neagră a început cu 11 lagăre de muncă forțată

Lucrările au început în iunie 1949. La muncă au fost aduşi zeci de mii de muncitori din toată ţara, cu calificări diferite, deportaţi, militari şi mai ales deţinuţi politici. Peste 11 lagăre de muncă forţată au fost înfiinţate pe traseul Canalului. Acestea au înghiţit intelectuali de marcă ai României, patrioţi care s-au împotrivit comunismului şi în general pe orice român care era socotit „duşman de clasă“ sau „duşman al poporului“. Femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni au îndurat cele mai grele condiţii de muncă, create special pentru a-i trimite la moarte.

Pentru vina de a „sabota propăşirea economiei naţionale a Republicii Populare Române“, pedeapsa era moartea. Numele „sabotorilor şi diversioniştilor“, nu şi faptele de care erau incriminaţi, erau făcute publice în ziarul Canalul Dunăre-Marea Neagră, oficiosul Partidului Muncitoresc Român pentru acest proiect.

Peste 6.000 de cadre militare și 91.000 de militari în termen au participat la construcția lui

Condițiile de trai și de muncă ale deținuților erau foarte rele: hrană insuficientă, norme de lucru foarte mari, dotare primitivă (cazma, lopată, roabă etc.). În aceste condiții, mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul. Cea de-a doua etapă s-a derulat între anii 1976 – 1984, conducerea statului considerând că economia României poate susține o astfel de lucrare.

Eforturile economice ale statului au fost foarte mari, dar printr-o foarte bună organizare, urmărire și îndrumare a procesului de producție, a fost posibilă realizarea acestui obiectiv economic de mare importanță națională. Din punct de vedere constructiv, Canalul Dunăre – Marea Neagră are o lungime de 64,2 km, raza curbelor: 3 – 5.000 m, lățimea canalului: 80 – 120 m, adâncimea: 7 metri, porturi: Medgidia, Cernavodă, Basarabi, Agigea, ecluze: Cernavodă, Agigea, capacitatea de transport: 61 – 75,5 milioane de tone/an; transport cu convoaie a 6 barje de 3.000 de tone fiecare, convoi cu lungimea de 296 m, lățimea – 22,8 m, viteza de transport: 8 – 9 km/oră, poduri: Cernavodă, peste Dunăre, și Fetești, peste Borcea; poduri peste canal: Medgidia, Basarabi, Agigea.

La construcția canalului, un aport deosebit și l-a adus Armata României, prin Comandamentul Trupelor de Geniu, constituit în acest scop: 1. Brigada 45 Geniu Medgidia, cu unitățile subordonate: Batalionul 101 Geniu, cu sediul la Medgidia și Satu Mare, Batalionul 107 Geniu Basarabi, Batalionul 114 Geniu Medgidia, Baza de Reparații Tehnică de Geniu Medgidia, Școala de pregătire mecanici-conductori pe utilaje Satu Mare.

Militarii acestora au executat în regie proprie primii 40 de kilometri din lungimea canalului, au dezafectat o stație de pompare, la care au participat și soldații și cadrele Regimentului 52 Geniu „Apulum” Alba Iulia, precum și 4 poduri rutiere și două poduri de cale ferată; 2. Brigada 47 Geniu Cumpăna, începând cu anul 1981, pentru executarea lucrărilor în zona de creastă, respectiv Șantierul Național al Tineretului, subunitățile ei fiind dislocate la Cumpăna, Agigea și Poarta Albă; 3. Comandamentul Infanteriei și Tancuri, prin asigurarea mijloacelor de transport și repararea tehnicii auto la baza de reparații de la Palazu Mare; 4. Comandamentul Marinei Militare, prin Secția de Dragaj.

La construcția canalului au participat peste 6.000 de cadre militare și 91.000 de militari în termen.
Cu această ocazie, ne permitem să adresăm tuturor celor care au contribuit la realizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră urări de sănătate, fericire, trai bun și „La mulți ani!”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI