Rămâi conectat

Actualitate

Video: 35 de ani de navigație pe Canalul Dunăre–Marea Neagră: 11 lagăre de muncă forțată, peste 6000 de cadre militare și 91.000 de miliari

Publicat

în

35 de ani de navigație pe Canalul Dunăre–Marea Neagră. Deținuții din 11 lagăre de muncă forțată, peste 6.000 de cadre militare și 91.000 de militari în termen au participat la construcția lui.

Pe 26 mai 1984 a fost inaugurat și s-a dat în exploatare cel de-al patrulea braț al Dunării – „Canalul Dunăre – Marea Neagră”. Construcția acestui canal a avut două etape. Prima etapă s-a derulat între anii 1948 – 1953 și a fost concepută și începută de Stalin. În această perioadă, economia României nu putea susține o astfel de investiție, fapt care a făcut ca lucrarea să fie oprită în 1953, după moartea lui Stalin. Printre miile de constructori au fost și mulți deținuți politici.

Construcția Canalului Dunăre–Marea Neagră a început cu 11 lagăre de muncă forțată

Elit - Gustul Desăvârșit

Lucrările au început în iunie 1949. La muncă au fost aduşi zeci de mii de muncitori din toată ţara, cu calificări diferite, deportaţi, militari şi mai ales deţinuţi politici. Peste 11 lagăre de muncă forţată au fost înfiinţate pe traseul Canalului. Acestea au înghiţit intelectuali de marcă ai României, patrioţi care s-au împotrivit comunismului şi în general pe orice român care era socotit „duşman de clasă“ sau „duşman al poporului“. Femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni au îndurat cele mai grele condiţii de muncă, create special pentru a-i trimite la moarte.

Pentru vina de a „sabota propăşirea economiei naţionale a Republicii Populare Române“, pedeapsa era moartea. Numele „sabotorilor şi diversioniştilor“, nu şi faptele de care erau incriminaţi, erau făcute publice în ziarul Canalul Dunăre-Marea Neagră, oficiosul Partidului Muncitoresc Român pentru acest proiect.

Peste 6.000 de cadre militare și 91.000 de militari în termen au participat la construcția lui

Condițiile de trai și de muncă ale deținuților erau foarte rele: hrană insuficientă, norme de lucru foarte mari, dotare primitivă (cazma, lopată, roabă etc.). În aceste condiții, mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul. Cea de-a doua etapă s-a derulat între anii 1976 – 1984, conducerea statului considerând că economia României poate susține o astfel de lucrare.

Eforturile economice ale statului au fost foarte mari, dar printr-o foarte bună organizare, urmărire și îndrumare a procesului de producție, a fost posibilă realizarea acestui obiectiv economic de mare importanță națională. Din punct de vedere constructiv, Canalul Dunăre – Marea Neagră are o lungime de 64,2 km, raza curbelor: 3 – 5.000 m, lățimea canalului: 80 – 120 m, adâncimea: 7 metri, porturi: Medgidia, Cernavodă, Basarabi, Agigea, ecluze: Cernavodă, Agigea, capacitatea de transport: 61 – 75,5 milioane de tone/an; transport cu convoaie a 6 barje de 3.000 de tone fiecare, convoi cu lungimea de 296 m, lățimea – 22,8 m, viteza de transport: 8 – 9 km/oră, poduri: Cernavodă, peste Dunăre, și Fetești, peste Borcea; poduri peste canal: Medgidia, Basarabi, Agigea.

La construcția canalului, un aport deosebit și l-a adus Armata României, prin Comandamentul Trupelor de Geniu, constituit în acest scop: 1. Brigada 45 Geniu Medgidia, cu unitățile subordonate: Batalionul 101 Geniu, cu sediul la Medgidia și Satu Mare, Batalionul 107 Geniu Basarabi, Batalionul 114 Geniu Medgidia, Baza de Reparații Tehnică de Geniu Medgidia, Școala de pregătire mecanici-conductori pe utilaje Satu Mare.

Militarii acestora au executat în regie proprie primii 40 de kilometri din lungimea canalului, au dezafectat o stație de pompare, la care au participat și soldații și cadrele Regimentului 52 Geniu „Apulum” Alba Iulia, precum și 4 poduri rutiere și două poduri de cale ferată; 2. Brigada 47 Geniu Cumpăna, începând cu anul 1981, pentru executarea lucrărilor în zona de creastă, respectiv Șantierul Național al Tineretului, subunitățile ei fiind dislocate la Cumpăna, Agigea și Poarta Albă; 3. Comandamentul Infanteriei și Tancuri, prin asigurarea mijloacelor de transport și repararea tehnicii auto la baza de reparații de la Palazu Mare; 4. Comandamentul Marinei Militare, prin Secția de Dragaj.

La construcția canalului au participat peste 6.000 de cadre militare și 91.000 de militari în termen.
Cu această ocazie, ne permitem să adresăm tuturor celor care au contribuit la realizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră urări de sănătate, fericire, trai bun și „La mulți ani!”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

INCENDIU în Ighiu: Un atelier de tâmplărie a luat foc. Pompierii au intervenit

Publicat

în

INCENDIU în Ighiu: Un atelier de tâmplărie a luat foc. Pompierii au intervenit

Un incendiu a izbucnit sâmbătă seara, în jurul orei 21.00, în localitatea Ighiu. Din primele date, incendiul se manifestă la un atelier de tâmplărie.

Potrivit ISU Alba, la fața locului intervin pompierii din Alba Iulia alături de serviciul de voluntari din Ighiu.

La fața locului intervin pompierii cu trei autospeciale.

Elit - Gustul Desăvârșit

UPDATE 21.18: La ajungerea forțelor de intervenție la locul solicitării, incendiul se manifesta fără flacără, la panoul electric al atelierului. La momentul de față incendiul este localizat, se lucrează la stingerea acestuia.

Fără alte probleme.

Misiunea este în dinamică, știre în curs de actualizare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

De 30 de ani ne chinuim să facem agricultură: În ce măsură își poate hrăni statul român propriul popor în cazul unei crize alimentare

Publicat

în

De 30 de ani ne chinuim să facem agricultură: În ce măsură își poate hrăni statul român propriul popor în cazul unei crize alimentare

România are toate datele pentru a deveni unul dintre marii producători de hrană ai Europei. Avem mult pământ roditor, cu ape din care putem iriga, cu o climă care încă ne ajută să facem agricultură.

O comoară care ar putea să hrănească peste 80 de milioane de oameni, dacă am înțelege cât de valoaroasă este și ce trebuie făcut. Duminică, la “România, te iubesc!”, aflăm în ce măsură țară noastră își poate hrăni propriul popor în cazul unei crize alimentare.

70% din toată suprafață agricolă este împărțită între micii fermieri, care fac o agricultură de subzistență și nu produc mare lucru. De 30 de ani ne chinuim fără succes să reparăm sistemele de irigații pe care tot noi le-am distrus. În 2020, an secetos, deficitul între importuri și exporturi a fost de aproape două miliarde de euro.

Elit - Gustul Desăvârșit

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: “Copilul rade. Iubirea și înțelepciunea mea e jocul. Adolescentul cânta. Jocul și iubirea mea e înțelepciunea…”

Mai marele agriculturii românești e relexat, inspirat și optimist.

″…Dar eu sunt optimist”

Nu la fel de optimiști sunt, însă, agricultorii din Dobrogea și estul României, unde seceta bate la ușa.

Analizele arată că, anul acesta, vom recolta cu 10-20% mai puțin decât în 2021, când am produs de trei ori mai multe cereale decât am consumat. Din 11 milioane de tone de grâu, șapte au plecat peste graniță. Din 15 milioane de tone de porumb, nouă au luat calea exportului, pentru că industria procesatoare, care ar da plus valoare producției agricole, nu prea există. Avem un million 200 de mii de vaci de lapte, însă doar 300 de mii sunt în ferme mari. Restul, în gospodării, iar țară noastră importă masiv carne și lapte.

Ionuț Lupu, reprezentantul Asociației Holstein Ro: Dacă în Ungaria subvenția primesc 800 euro pe animal, În România în cazul unor unor ferme industriașe, subvenția nu depășește 250 -300 de euro

Dr. Mihai Petcu, proprietar al unei ferme de vaci: “În jurul Bucureștiului au fost 42 de ferme care asigurau lapte”.

Duminică, la “România, te iubesc!” vedeți cât lapte poate asigura țara noastră pentru propriii locuitori. Tot atunci, vedem cum stăm și la capitolul carne.

Alexandru Baciu, proprietarul unei ferme de vaci: “Fermele tot noi le-am distrus, n-avem strategie”

Iar toate aceste probleme au un numitor comun: lipsa de viziune a autorităților și dispartitia specialiștilor din agricultură. România are 57 de licee cu profil agricol. Duminică, îl vizitam pe cel din Turnu Măgurele.

Cum putem să producem și să procesăm mai mult, cum ajută tehnologia de ultima generație agricultura, dar și câți bani vor ajunge în agricultara românească sunt întrebări la care răspundem duminică, la „România, te iubesc!”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO| Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema „CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?”

Publicat

în

Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?

Au venit cu multe idei și propuneri de îmbunătățire a vieții în comună, idei pe care le-au discutat și le-au trecut pe hârtie.

Unitate și solidaritate, egalitate între etnii, realizarea unui after school, construirea unei grădinițe cu program prelungit, asfaltarea tuturor străzilor, sprijinirea dezvoltării agriculturii, modernizarea căminului cultural, inițierea unor cursuri de prim ajutor, organizarea unor tabere de vară, dotarea bibliotecii comunale cu mai multe cărți, dezvoltarea unor cluburi (șah, sport, lectură), oferirea de informare pentru tinerii care vor să acceseze fonduri nerambursabile, informarea cetățenilor comunei în legătură cu importanța protejării mediului, asigurarea transportului școlar pentru liceeni…sunt doar câteva dintre dorințele tinerilor .

Elit - Gustul Desăvârșit

Pentru a nu rămâne doar niște dorințe scrise pe hârtie, ideile vor fi prezentate primăriei comunei, sub forma unei scrisori deschise.

Cartoanele scrise vor fi afișate în centrul comunei, pentru a putea fi văzute de locuitori, care pot scrie, la rândul lor, ce își doresc pentru comunitatea lor.

Dezbaterea constituie prima activitate din cadrul proiectului Erasmus Plus KA 210 ” Involved young people-developed communities”

Concomitent, partenerii din proiect Koinokalo Aps- din Italia și Asociatia World of Change din Macedonia de Nord, derulează la rândul lor dezbatere stradală, pentru a afla ce își doresc tinerii pentru comunitățile lor.

Ideile tuturor participanților (din toate țările) se vor regăsi în grupul de Facebook al proiectului-https://www.facebook.com/Involved-young-people-developed-communities-101334545831556 astfel că tinerii vor putea vedea dacă problemele comunităților din tări diferite sunt aceleași sau s-aud sunt și ele diferite.

Este o primă interacțiune între participanți, urmând ca tinerii să se întâlnească în august, pentru prima mobilitate în România.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare