Ce prevede legea după ce datoria României a trecut de 60% din PIB

Ce prevede legea după ce datoria României a trecut de 60% din PIB

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, datoria administrației publice a continuat să crească într-un ritm alert și a ajuns, în martie 2026, la 1.170 miliarde de lei, față de 1.132 miliarde de lei în februarie. Raportată la Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a urcat la 60,2% din PIB, de la 58,2% în luna precedentă, pe baza valorii PIB comunicate de Institutul Național de Statistică la 5 iunie 2026.

Citește și: Explozie a datoriei publice: România depășește pragul de 60% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește un mecanism gradual de intervenție pe măsură ce datoria publică crește. În momentul în care aceasta a depășșit 60% din PIB (60,2%), Guvernul este obligat să adopte măsuri suplimentare de consolidare fiscală.

Potrivit actului normativ, Executivul trebuie să aprobe și să transmită Parlamentului un program clar de reducere a datoriei publice, astfel încât nivelul acesteia să revină pe o traiectorie descendentă. Legea prevede că datoria trebuie diminuată cu o rată medie de referință de 5% pe an, calculată în conformitate cu regulile europene privind reducerea excedentului de datorie peste pragul de 60% din PIB.

În plus, odată cu depășirea acestui prag, se aplică și restricțiile prevăzute pentru nivelurile anterioare ale datoriei publice. Astfel, Guvernul este obligat să ia măsuri precum:

• înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, ceea ce înseamnă că masa salarială bugetară nu poate fi majorată prin noi creșteri salariale generale;
• înghețarea cheltuielilor cu asistența socială la nivelul aprobat în exercițiul bugetar anterior, limitând posibilitatea extinderii unor programe sociale sau majorării unor beneficii;
• prezentarea și implementarea unui program de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, cu măsuri concrete și termene precise;
• adoptarea unor măsuri de reducere a deficitului bugetar, care pot include limitarea cheltuielilor publice, amânarea unor proiecte finanțate exclusiv din resurse interne sau identificarea unor surse suplimentare de venituri la bugetul de stat.

Legea prevede că aceste măsuri trebuie promovate în cel mai scurt timp posibil, prin acte normative cu putere de lege, pentru a demonstra angajamentul autorităților față de restabilirea echilibrului fiscal.

Lipsa unor sancțiuni automate

Deși obligațiile sunt prevăzute explicit în legislație, actul normativ nu stabilește sancțiuni directe în cazul în care Guvernul nu implementează măsurile respective. Nu există prevederi privind demiterea Executivului, amenzi sau alte consecințe juridice automate.

Din acest motiv, aplicarea efectivă a restricțiilor depinde în mare măsură de voința politică și de presiunile exercitate de instituțiile europene și piețele financiare.

Ce impact are asupra populației depășirea pragului de +0% a datoriei publice

În practică, depășirea pragului de 60% din PIB poate însemna o perioadă de disciplină bugetară accentuată, caracterizată prin:

• limitarea creșterilor salariale în sectorul public;
• restrângerea majorărilor de beneficii sociale;
• politici fiscale mai prudente;
• accent mai mare pe reducerea deficitului și controlul cheltuielilor publice.

Specialiștii subliniază însă că scopul acestor măsuri nu este austeritatea în sine, ci menținerea sustenabilității finanțelor publice și evitarea unor ajustări mult mai severe în viitor.

Este important de precizat că legea nu spune că salariile sau pensiile trebuie tăiate, ci că anumite categorii de cheltuieli trebuie înghețate și că Guvernul trebuie să adopte un plan credibil de reducere a datoriei și a deficitului bugetar.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI