Rămâi conectat

Cultură Educație

VIDEO| „12 dialoguri cu personalități de excepție din România”: Lansare de carte cu „casa închisă”, pentru Daniela Floroian, în Piața Cetății din Alba Iulia

Publicat

în

VIDEO| „12 dialoguri cu personalități de excepție din România”: Lansare de carte cu „casa închisă”, pentru Daniela Floroian, în Piața Cetății din Alba Iulia

Lansarea volumului de interviuri al Danielei Floroian, moment cultural de mare ținută, ieri, în Piața Cetății din Alba Iulia

Volumul de interviuri cu 12 personalități de excepție din România, al Danielei Floroian, a transformat lansarea de carte de ieri, 30 octombrie 2021, într-un act de cultură în sine, într-un moment de excepție, presărat cu recitaluri de înaltă ținută și recitări de versuri. Acestea au fost susținute de soprana Daniela Vlădescu, muzicianul Ioan Chiciudean iar momentele poetice au avut ca portavoce pe poetul Flaviu George Predescu și pe Felicia Colda, fost bibliotecar dedicat al instituței organizatoare.

Circa 200 de persone au dat curs invitației autoarei, de a participa la evenimentul organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, proiect 3.17 Lansări și prezentări de carte, cu sprjinul Primăriei Alba Iulia. Avem convingerea că publicul ar fi fost cu mult mai numeros dacă situația pandemică actuală nu ar fi impus măsuri stricte în ceea ce privește accesul la manifestările de acest gen.

Electrica Furnizare Discount

Una peste alta, valoarea, excelența, nevoia de cultură și împărtășirea de frumos s-au împletit, vreme de câteva ceasuri, în lapidariumul Muzeului Principia, acolo unde s-au strâns oameni de cultură, oficiali din tot județul, admiratori, toți, fără excepție, prieteni ai autoarei.

Lansarea de carte s-a bucurat de participarea fizică a 9 dintre cele 12 personalități pe care Daniela Florioan a avut bucuria și inspirația de a-i dezvălui publicului prin intermediul televiziunii Alba Carolina TV, în cadrul emisiunilor „Povești sub felinar” și „Pașaport cultural”. Eroii volumului, pe care vă așteptăm să-l împrumutați de la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, sunt: Daniela Vlădescu – soprană și director al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, scriitorul Aurel Pantea, Flaviu George Predescu – scriitor, Avram Iancu – sportiv deținător al mai multor recorduri mondiale la înot, Mircea Frențiu – medic, inventator și realizator de emisiuni de radio și TV, Nicolae Danciu – medic, Ioan Chiciudean – tenor, doctor în muzică și director al Liceului de arte „Regina Maria” din Alba Iulia, Valer Cerbu – director al Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, Edi Schneider – fondator al Schneider Productions, firmă emblematică în producții media și Florin Poenariu – pictor de icoane declarant de către Unesco, în anul 2020, Tezaur Uman Viu.

Evenimentul a fost moderat de Ana Cosma, iar cuvântul le-a fost oferit tuturor celor care au contribuit la venirea pe lume a acestui volum de interviuri, fie în calitate de sponsori, fie în calitate de subiecți ori personalități care și-au pus amprenta pe devenirea în calitate de persoană de înaltă cultură a Danielei Florioan.

Prezentarea volumului a fost susținută de nimeni altul decât de președintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Alba Hunedoara, Cornel Nistea. Numai cuvinte de elogiere pentru autor și volum au avut și Daniel Metz, președinte al Consiliului de Administrație al NTT Data România (sponsor al cărții), Alexandra Cotae, președinte al Multicultural Business Institute și fondator al Academiei Elitelor, Modelelor și Valorilor, Ion Dumitrel, președinte al Consiliului Județean Alba, Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia, Traian Rusu, primarul comunei Ighiu, Silvan Stâncel, managerul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, Teodor Pop, directorul televiziunii Alba Carolina TV, Mihai Octavian Groza, realizatorul actual al emisiunii Pașaport Cultural” și producătorul Carmen Siminic. „Ieri a fost despre Daniela Barb Floroian! Ce om minunat. Ce județ culturalizat, Alba. Revoluția culturală a județului Alba se datorează lui Ion Dumitrel. A început în urmă cu 16 ani. Acesta-i adevărul. Are și cu cine, ce-i drept…”, posta public, post eveniment, unul dintre eroii volumului, Flaviu George Predescu și acesta este doar unul dintre sutele de ecouri pe care acest eveniment le-a avut și încă mai numărăm.

Va urma și un al doilea volum, autoarea promite, așa că și noi promitem să vă ținem informați cu privire la viitoarea lansare de carte, care va fi, fără doar și poate, un eveniment de mare ținută, la fel cum a fost cel de ieri.

Publicitate

Cultură Educație

Mihail Sadoveanu comemorat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 60 de ani de la moartea sa

Publicat

în

Mihail Sadoveanu comemorat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 60 de ani de la moartea sa

Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza marți, 19 octombrie 2021, o serie de manifestări culturale dedicate comemorării a 60 de ani de la trecerea în neființă a unuia dintre cei mai importanți prozatori români, Mihail Sadoveanu.

Considerat de istoria literară drept unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX, Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani, județul Iași și a fost fiul lui Alexandru Sadoveanu și Profira Ursachi. A făcut școala primară la Pașcani, a urmat gimnaziul la Fălticeni și liceul la Iași. Debutează în 1897 cu schița „Domnișoara M din Fălticeni”, pe care o semnează cu pseudonimul Mihai din Pașcani. Colaborează la foaia „Viața nouă” și la revistele „Opinia” și „Pagini Literare”, iar în paralel a fondat și tipărit un jurnal cunoscut sub numele de „Aurora” sau „Lumea”. În 1900, Sadoveanu pleacă la București cu gândul de a studia dreptul la Universitatea din București, dar renunță la această idee pentru a se dedica literaturii.

Electrica Furnizare Discount

După terminarea armatei, Sadoveanu se stabilește la Fălticeni, acolo unde își întemeiază o mare familie, având nu mai puțin de 11 copii. În 1916 apare romanul istoric „Neamul Șoimăreștilor”, iar la un an diferență apare volumul „44 de zile în Bulgaria” și „Războiul Balcanic”. Între 1916 și 1917, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, Sadoveanu se stabilește în Moldova. În anul 1919 editează, împreună cu Tudor Arghezi, la Iași, revista „Însemnări literare”.

Devine membru al Academiei Române în 1921, iar în 1926 reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. În anul 1928 publică povestirea „Hanul Ancuței”. În anul 1948 publică romanul „Păuna Mica”, iar un an mai târziu este ales președinte al Uniunii Scriitorilor. Între anii 1925 și 1930,

Sadoveanu publică un număr de romane foarte bine primite de critici, printre care și cunoscutele romane „Baltagul” și „Neamul Șoimăreștilor”. Mihail Sadoveanu suferă un infarct care îi afectează vorbirea și îl lasă aproape orb, iar la data de 19 octombrie 1961 se stinge din viață și este înmormântat alături de Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale la cimitirul Bellu.

Evenimentul de comemorare al lui Mihail Sadoveanu va fi marcat de către Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, atât în mediul online, pe paginile de socializare ale bibliotecii, cât și printr-un moment solemn de depunere de jerbă la bustul aflat pe Aleea Scriitorilor din Parcul Central al orașului, începând cu ora 12:00, cu respectarea tuturor măsurilor legale și a recomandărilor făcute de autorități, pentru prevenirea și reducerea răspândirii pandemiei COVID-19. Bustul scriitorului a fost descoperit pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia la data de 30 noiembrie 2011, la comemorarea de 50 de ani de la dispariția prozatorului.

Pe tot parcursul zilei de 19 octombrie 2021, pe paginile de socializare ale Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, vor fi postate informații menite să aducă în atenția publică viața și opera celui supranumit de criticul George Călinescu „Ceahlăul literaturii române”, în cadrul următoarelor rubrici: Medalion literar – Mihail Sadoveanu; Recomandare carte adulți; Recomandare carte pentru copii; Citatul zilei; Știați că…?; Expoziție tematică de carte; Ai vizionat filmul? Îți recomandăm cartea!; Memoria culturală a locului; Aniversările zilei.

Proiectul face parte din Programul 4 IDENTITATE ȘI VALORI CULTURALE/4.4 Monumentele literaturii române, program dedicat identificării, promovării și valorificării creatorilor din domeniul cultură și de dezvoltare a domeniului cultural.

Citește mai mult

Cultură Educație

Lansare de carte la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba – „Evacuarea, o umbră peste Moisei” , autor Dragomir Vlonga

Publicat

în

Lansare de carte la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba – „Evacuarea, o umbră peste Moisei” , autor Dragomir Vlonga

În data de 4 octombrie 2021, ora 17:00, va avea loc în Grădina Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, lansarea cărții „Evacuarea, o umbră peste Moisei”, autor Dragomir Vlonga. Carte va fi prezentată de profesoara Daniela Floroian. Evenimentul de lansare este organizat de Consiliul Județean Alba și de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba iar activitatea face parte din programul 3 ANIMAȚIE CULTURALĂ/3.17 Lansări și prezentări de carte. Evenimentul se va desfășura cu respectarea normelor legale în vigoare, privind măsurile de prevenire și combatere a răspândirii coronavirusului.

La reușita acestui demers editorial și-au adus contribuția autorul lucrării, teologul și jurnalistul Dragomir Vlonga și o serie de personalități ale culturii albaiuliene cum ar fi regretatul filolog Victor Făt, istoricul militar col. în retragere Contantin G. Gomboș și Gheorghe Anghel, doctor în istorie.

Electrica Furnizare Discount

Dragomir Vlonga este născut în Moisei, în 14 mai 1944, este jurist și teolog, cu preocupări publicistice iar familia sa a fost evacuată în localitatea Rozavlea, de pe Valea Izei. În „Cuvânt înainte”, autorul scrie: „Conținutul cărții nu-mi aparține, niciun cuvânt, nicio propoziție, nicio frază. În carte am scris întocmai cum mi-au povestit cele 49 de personaje, respectând întocmai și limbajul, fără nicio modificare adăugire sau suprimare de cuvinte. Contribuția mea constă în ideea și activitatea de culegere de informații, redactare și coordonare a acestei cărți”.

Cartea restituie o pagină din istoria locală a Moiseiului, din timpul celui de al Doilea Război Mondial. Evenimentul s-a produs în momentul în care frontul războiului de eliberare a teritoriului României s-a apropiat de Maramureș și de localitățile din vecinătatea localității Moisei. Autoritățile maghiare și germane nădăjduiau să oprească trupele române și sovietice pe linia Carpaților sau măcar peste linia munților Gutâi, Oaș și Țibleș, obligându-i pe locuitorii comunei Moisei și ai altor localități din jur să se refugieze în munți sau să plece în localitățile de pe Valea Izei. Până în anul 1944, Maramureșul a fost ocupat de Ungaria, prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, locuitorii fiind constrânși să îndure rechiziții de animale, atelaje și alte bunuri materiale de care avea nevoie războiul. Evenimentele vremii au marcat puternic comunitatea din Moisei și din localitățile învecinate, iar cartea este o pagină de istorie adevărată, din vara-toamna anului 1944

Citește mai mult

Cultură Educație

FOTO| Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” Sebeș: Un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba

Publicat

în

FOTO| Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” Sebeș: Un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba

Exponatul lunii septembrie 2021 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba, folosit la începutul secolului XX, pentru a marca mormântul unui bărbat.

Stâlpul funerar, octogonal în secțiune, are înălțimea de 1,25 m. Suprafața acestuia este tratată distinct în succesiunea a 16 registre, fiind ornamentat doar în jumătatea superioară. Baza, de 48 cm, este prima parte, nedecorată, a stâlpului. Deasupra acesteia, urmează trei segmente de forma unor prisme, octogonale în secțiune, cu baza mică dispusă în jos.

Electrica Furnizare Discount

Stâlpul continuă cu o succesiune de 12 registre, tot octogonale în secțiune, cu lățimi ce variază între 4 și 9 cm, ale căror margini sunt decorate cu denticuli ciopliți. Cele mai late sunt ornamentate cu X-uri, mai mici sau mai mari, motive decorative interpretate de specialiștii ca fiind simboluri solare. În partea superioară a stâlpului este dispusă o învelitoare rotundă, cu diametrul de 15 cm, confecționată din lemn de brad, cu marginile dințate, care îndeplinește atât un rol funcțional, protejând stâlpul de apa provenind din precipitații, cât şi unul decorativ-simbolic, fiind o reprezentare a discului solar. Învelitoarea are două mici perforații, în care era fixată, cel mai probabil, „pasărea-suflet”, care însă nu s-a păstrat. Pe trei dintre laturile registrelor (7-9), se păstrează inscripția „1915 Iuan Lup”, orientată de sus în jos, care consemnează anul decesului şi numele celui pentru care a fost confecționat stâlpul funerar.

Cimitirele din satele de munte din Mărginimea Sebeșului mai păstrează, însă, din ce în ce mai rar, obiceiul de a pune stâlpi funerari la mormintele bărbaților, practică care la jumătatea secolului trecut era prezentă în cătunele Șugagului, Loman, Tonea, Răchita, Pianu de Sus, Strungari, Purcăreţi și Plaiuri. La începutul secolului XX, fenomenul a fost, însă, mult mai răspândit în zona submontană, ocupând o arie cuprinsă între Orăștie și Făgăraș, cu intruziuni sporadice la sud de Carpați, în aria actuală a județelor Gorj și Mehedinți.

În general, stâlpii funerari sunt ornamentați, de sus și până jos, cu motive geometrice și, mai rar, cu motive florale sau vegetale, de cele mai multe ori elementele decorative sculptate fiind pictate, culorile cele mai frecvent folosite fiind roșul, negrul, verdele, albastrul și, mai rar, albul. În secțiune, au formă patrulateră (Pianu de Sus, Purcăreţi, Plaiuri, Strungari, Răchita, Loman, Tonea și Pleși) sau hexagonală / octogonală (Căpâlna, Deal și Jidoștina), cu diametrul de 8-12 cm, în timp ce înălțimea lor variază între 1,20 și 2 m, în funcție de vârsta decedatului (la copii și bătrâni stâlpii folosiți erau mult mai mici). Un alt indiciu în stabilirea vârstei celui înmormântat este prezența păsării-suflet pe stâlp, ce apare exclusiv la tinerii necăsătoriți, situație în care, alături de stâlpul cu pasăre, se folosește și o „suliță de brad”, care trebuia să aibă o înălțime proporțională cu vârsta pe care o avusese decedatul. Ocupația celui înmormântat, în viața pe care tocmai o părăsise, este indicată uneori de diverse însemne funerare. La Purcăreţi, dacă cel decedat era cioban, se lega de un colț al stâlpului o batistă în care se introducea, alături de moneda pusă la toți morții (gest care ne amintește de „obolul lui Caron” din mitologia romană), și un smoc de lână, iar la Loman, Tonea şi Răchita, dacă decedatul a fost cioban, se atârna de stâlp un clopoțel.

În cazul exemplarului ales ca exponat al lunii la muzeul din Sebeş, înălțimea (1,25 m), precum şi cele două perforații ale discului din extremitatea superioară a stâlpului, unde cel mai probabil a fost fixată o pasăre-suflet, ne îndreptățesc să credem că el marca mormântul unui tânăr necăsătorit, decedat în anul 1915.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare