Venus de la Apulum, statueta din bronz care poate fi admirată din orice unghi. Opera este expusă la Muzeul Naţional al Unirii din Cetatea Alba Iulia
Venus de la Apulum, statueta din bronz care poate fi admirată din orice unghi. Opera este expusă la Muzeul Naţional al Unirii din Cetatea Alba Iulia
O statuetă din bronz a zeiţei frumuseţii şi a dragostei este expusă la Muzeul Naţional al Unirii din Cetatea Alba Iulia. Opera a fost concepută pentru a putea fi admirată din orice unghi.
Piesa a fost descoperită în toamna anului 2019 într-o casă romană din aşezarea civilă a castrului Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum (n.a. denumirea latină a oraşului Alba Iulia), în cursul unei cercetări arheologice preventive.
Este vorba despre locuinţa particulară romană, situată în mediul urban, cu plan rectangular şi numeroase încăperi cu destinaţie specială pentru folosinţa membrilor familiei.
Aici fusese amenajat un mic loc de cult, în care se afla statueta din bronz reprezentând-o pe zeiţa frumuseţii şi a dragostei, în ipostaza Pudica – tipul Cnidos nudă.
Venus este reprezentată acoperindu-şi zona pubiană cu palma stângă, întinzând braţul drept în faţă, cu palma deschisă. Are greutatea corpului pe piciorul drept întins, stângul fiind îndoit din genunchi.
Zeiţa are capul întors uşor spre dreapta, priveşte înainte, are nasul lung şi drept, iar gura este mică, întredeschisă. Părul bogat este pieptănat cu cărare la mijloc, două rulouri încadrând faţa, acoperind urechile şi mascând marginile diademei în formă de semilună.
La ceafă, părul este strâns în coc. Două şuviţe cârlionţate cad de o parte si de cealaltă a gâtului până la umeri.
Corpul este al unei femei tinere cu abdomenul şi fesele rotunjite, sânii sunt mici, iar ombilicul este marcat printr-o incizie.
Piesa are o înălţime de 13,3 cm şi este datată în a doua jumătate a sec. II – sec. III p.Chr.
După descoperire, statueta a fost adusă la muzeu şi restaurată de către arheologul Dan Anghel, fiind apoi scanată 3D de dr. Călin Şuteu şi prezentată online în cadrul Colecţiei virtuale a Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia
Această statuie a zeiţei frumuseţii a stabilit un canon în reprezentarea nudului feminin şi a inspirat mai multe variante.
Chiar dacă originalul nu a supravieţuit, tipul iconografic a fost reluat de numeroase copii romane din marmură, bronz sau teracotă.
Nuditatea zeiţei semnifica naşterea ei divină din mare, dar şi rolul ei sacru la Knidos ca Afrodita Euploia, ocrotitoarea navigatorilor”, spune Anca Timofan, arheolog la Muzeul din Alba Iulia.
Situl Apulum a fost declarat zonă de interes naţional, respectiv zonă de interes arheologic prioritar, regim care se instituie asupra unui teritoriu cu situri a căror cercetare arheologică, protejare şi punere în valoare au o importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională. Cele două oraşe de la Apulum şi castrul legiunii a XIII-a Gemina sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice la categoria A.
Venus este numele roman al zeiţei greceşti Afrodita, zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii. Iniţial o veche divinitate de origine latină, protectoare a vegetaţiei şi a fertilităţii, ea a fost identificată apoi cu Afrodita. Era consoarta lui Vulcan. A fost repudiată de soţul său, după ce acesta a surprins-o în braţele zeului războiului Marte. Din unirea celor doi (Venus şi Marte) a rezultat nestatornicul Cupidon (Amor).
Era considerată strămoaşa romanilor datorită întemeietorului legendar Aeneas şi juca un rol important în multe mituri şi festivităţi romane.
sursa : Dorin Țimonea, adevarul.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Concediu medical 2026 | CNAS: „Putem să controlăm şi decizia medicală în cazul concediilor de boală”
Concediu medical 2026 | CNAS: „Putem să controlăm şi decizia medicală în cazul concediilor de boală” Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va putea controla şi decizia medicală în cazul concediilor de boală, depăşindu-se limitele verificărilor administrative care se efectuau până în prezent, a declarat miercuri, 22 aprilie 2026 preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan. Citește și: […]
Legendele Sfântului Gheorghe. Cum l-a înfrânt pe balaur şi de ce nu este bine să dormim în această zi
Legendele Sfântului Gheorghe. Cum l-a înfrânt pe balaur şi de ce nu este bine să dormim în această zi Sfântul Gheorghe 23 aprilie. Sfântul Gheorghe este sărbătorit de credincioşi în fiecare an, pe 23 aprilie. Această sărbătoare este considerată ca vestind începutul verii pastorale. Sfântul Gheorghe 23 aprilie. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în […]
Cui îi spunem „La mulți ani!” de Sfântul Gheorghe: Nume care se serbează în ziua Sfântului Mare Mucenic, purtătorul de biruință
Cui îi spunem „La mulți ani!” Nume derivate care se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe: Nume care se serbează în ziua Sfântului Mare Mucenic, purtătorul de biruință Credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe în data de 23 aprilie. Aproape un milion de români își serbează onomastica, dintre care peste 730.000 sunt bărbați, iar peste […]