Rămâi conectat

Editorial

Vânătoare de lei

Publicat

în

Cursul leu – euro a ajuns la un nou maxim istoric ce dă frisoane tuturor. 4,4265 lei, „la oficial” pentru că la casele de schimb valutar un euro se vindea cu peste 4,44 sau chiar cu 4,45 lei, este o cifră îngrijorătoare şi pentru cei care au de plătit rate, şi pentru agenţii economici, dar şi pentru toţi ceilalţi. Preţurile o vor lua din loc, în sus. Precedentul maxim istoric al cursului, 4,168 lei pentru un euro fusese înregistrat la 2 mai, ziua în care a căzut guvernul Ungureanu.
Explicaţiile pe care analiştii economici ni le-au oferit pentru scăderea continuă a leului în faţa euro, dar şi a dolarului şi a celorlalte valute este că aceasta este tendinţa tuturor monedelor din zonă şi că în condiţiile în care semnele unei noi recesiuni au apărut pe cerul Europei, investitorii se tem pentru banii lor şi preferă să-i tezaurizeze în valutele forte. Aşa o fi! Dar să fie aceasta singura explicaţie? Nu prea cred. Cum de numai ce se petrece în afara ţării are influenţă la noi? Nu avem şi noi, o contribuţie internă la ceea ce ni se întâmplă? De exemplu, nou instalatul guvern Ponta a luat deja măsurile pentru reîntregirea salariilor bugetarilor şi pentru restituirea banilor încasaţi ilegal. Pentru asta a negociat şi a cerut acordul Fondului Monetar Internaţional de a majora ţinta de deficit de la 1,9 pentru anul în curs la 2,25. Şi banii împrumutaţi nu ajung pentru toate cheltuielile astea suplimentare ale bugetului. Ne-au spus şi premierul, şi ministrul Muncii, şi ministrul Finanţelor că fonduri pentru restituirea sumelor către pensionari nu sunt decât pentru trei luni. Apoi va veni din nou delegaţia FMI în România şi vor avea loc noi negocieri care să se soldeze cu o nouă majorare a ţintei de deficit, adică guvernul va mai face un împrumut neprevăzut la începutul anului. Ştirile de acest gen contribuie şi ele la creşterea cursului pentru că guvernul nu se împrumută în lei, ci în euro şi investitorii ştiu că nevoile de bani ale guvernului au crescut şi vor vinde mai scump banii pe care-i au.
O presiune în plus pe leu vine dintr-o nouă declaraţie a lui Victor Ponta conform căreia din anul 2013 se va renunţa la cota unică de 16 procente cel puţin în ceea ce priveşte impozitul pe salarii. Introducerea impozitului progresiv îi va îndemna pe cei care acum au de economisit ceva, cât de cât, din salarii, ca măcar până când plătesc doar 16 la sută impozit, prisosul să-l economisească, de preferinţă în euro. Preferinţa pentru euro se va accentua pentru că scăderea leului faţă de euro va compensa negativ avansul de-acum al dobânzilor la lei. Depinde ce politică vor adopta şi băncile comerciale.
Ieri, la Bruxelles, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn declara că „pentru România am prevăzut o creştere puternică ajutată de creşterea cererii interne în 2012. România este la o intersecţie critică şi are perspective mai bune pentru anul viitor şi celălalt. Ţara a parcurs o perioadă dificilă, a făcut reforme structurale. Sper că noul Guvern va rămâne pe aceeaşi cale. Consultându-mi dosarele să mă uit puţin pe cifrele României, nu am găsit-o în dosarul ţărilor vulnerabile, deci România nu este pe teritoriu vulnerabil.” După măsurile anunţate, noul guvern nu prea arată că va rămâne pe aceeaşi cale. Acum trebuie să ne gândim bine dacă ne vom bucura de câţiva lei în plus pe fluturaşul de salariu al bugetarilor, bani care oricum vor fi înghiţiţi de creşterea preţurilor dată de creşterea cursului de schimb, ea însăşi influenţată de creşterea salariilor bugetarilor (nu-i acesta cercul vicios aproape perfect?), sau să sperăm că, pentru ieşirea mai rapidă din marasmul economic în care ne zbatem guvernul va urma îndemnul lui Olli Rehn.

Anca DINICĂ

Publicitate

Editorial

FOTO ȘTIREA TA| „Trafic” restricționat pe podul de lemn din latura vestică a Cetății Alba Carolina. Lucrări de înlocuire a lemnului

Publicat

în

FOTO ȘTIREA TA| „Trafic” restricționat pe podul de lemn din latura vestică a Cetății Alba Carolina. Lucrări de schimbare a lemnului

„Traficul” este restricționat pietonilor pe podul de lemn al laturii vestice a Cetății Alba Carolina, în vedere unor lucrări de înlocuire a lemnului.

Un cititor al ziarulunirea.ro a trimis pe adresa redacției câteva imagini prin care prezintă muncitorii care încă de dimineață au început lucrările pentru schimbarea lemnului deteriorat al podului.

Electrica Furnizare Discount

Podul este construit integral din lemn, atât partea de călcare, cât și balustradele, astfel gradul de deteriorare a dus la necesitatea unor lucrări de întreținere

Citește mai mult

Editorial

Studiu sociologic. România și criza migrației: Cum a evoluat această problemă de-a lungul timpului

Publicat

în

Problema migrației a fost, dintotdeauna, una dintre efectele negative ale complexului proces de globalizare. Astfel, una dintre cele mai teribile provocări pentru rurali și nu numai, o reprezintă fenomenul migrațional coordonat de factorii economici: migrația pentru muncă, din dorința unui viitor mai bun.

Vom analiza această problemă, raportată atât la nivel internațional, analizând date statistice, din punct de vedere sociologic, dar mai ales la nivel național, axându-ne implicit pe această problemă, care reprezintă una dintre cele mai severe cu care țara noastră se confruntă.

Migrația a existat încă din cele mai vechi timpuri, de la începutul omenirii. Fără acest fenomen geneza unor popoare nu ar fi fost posibilă. Acest fenomen nu a încetat în timp, ci doar a căpătat forme noi, înregistrând astfel diferite schimbări și transformări. Așadar, procesele migratorii se desfășoară simultan și sunt în creștere în multe dintre țările lumii, iar tendința principală a majorității populației este să se orienteze spre țările dezvoltate, devenite în timp societăți multietnice și diversificate.

Conform literaturii de specialitate, migrația externă este un fenomen sociodemografic puternic condiționat economic. Economia românescă a fost certifi cată, până la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană, ca fiind o „economie de piaţă funcţională”, așadar, până la acest moment migraţia externă a acţionat în sensul ajustării cererii şi ofertei de forţă de muncă.

Electrica Furnizare Discount

După 1989, când barierele de frontieră au căzut, migraţia a atins punctul culminant în România, astfel cei care își propuseseră să părăsească țara și în timpul vechiului regim, acum erau liberi să o facă.Schimbările ce au avut loc după 1989 în tendinţele demografice şi în structura populaţiei din România, drept consecinţe ale tranziţiei economice şi politice, sunt reflectate de situaţia demografică din ultimele decenii.

Astfel că, după 1989, România s-a confruntat cu câteva perioade importante, până la aderarea la UE.

  • 1990-1993: emigrarea permanentă în masă a minorităţilor etnice (germane, maghiare) şi a românilor care fugeau de tulburările politice şi sărăcie. Mulţi dintre aceştia au cerut azil politic în Occident, atingând un nivel de 116.000 de aplicaţii în anul 1992.
  • 1994-1996: un nivel scăzut al migraţiei economice româneşti în Europa de Vest, în principal pentru muncă sezonieră sau ilegală, dar şi niveluri foarte scăzute ale migranţilor etnici şi ale căutătorilor de azil;
  • 1996-2001: dezvoltarea mai multor tendinţe în paralel şi creşterea emigrării, transformă fenomenul într-unul complex pentru a fi analizat:
    a) migraţia permanentă s-a aflat în creştere în SUA şi Canada, mai mult decât s-a înregistrat migraţie legală în ţările europene;
    b) manifestarea, în special începând cu anul 1999, migraţiei ilegale, „incomplete” sau circulare către ţările europene, pentru muncă ilegală
    c) creşterea traficului de migranţi, fenomen care se suprapune migraţiei ilegale, dar se distinge prin violenţa şi abuzul din partea traficanţilor/angajatorilor. Acest tip de migraţie este considerat a fi întâlnit cu precădere în cazul femeilor.
    d) din 1999, asistăm la o reducere a numărului acordurilor de recrutare a forţei de muncă cu diferite ţări europene (Germania, Spania, Portugalia, Italia);
    e) un număr restrâns de migranţi români care se întorc din Republica Moldova, precum şi un aflux puternic a migranţilor români între Germania şi România.
  • între 2002 și 2007, eliminarea obligativităţii vizelor Schengen a promovat o creştere rapidă în migraţia circulară, chiar şi în măsura în care românii care au fost anterior „blocaţi” în ţările Schengen, au putut să se întoarcă în România pentru a intra în sistemul de migraţie circulară.

După aderarea efectivă în 2007 a României la Uniunea Europeană circulaţia românilor este complet liberalizată, migraţia externă contribuind e calea transferurilor valutare la creşterea economică şi la limitara defi citului balanţei externe. A fost un moment de cotitură pentru țara noastră, deoarece această deschidere largă a porților a facilitat migrația în masă și, implicit, această pierdere demografică majoră.

După primul deceniu, de la aderarea noastră la UE, aproximativ un sfert de milion de români au migrat temporar în ţări mai dezvoltate economic pentru satisfacerea unor nevoi fi nanciare, profesionale, familiale, iar plecarea lor în străinătate sporeşte resursele de muncă în ţările de destinaţie, contribuind la scăderea costului forţei de muncă.

Țara noastră este încadrată într-un grup de 7 țări, ce înregistrează un declin demografic datorat indicelui negativ al sporului natural şi a unei emigrări mai mari decât imigrarea, alături de țări precum Bulgaria, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia și Ucraina, toate aflate cândva sub puternicul control al blocului sovietic.

Printre principalii factori, de natură economică, care faclitatează expansiunea acestui fenomen sociodemografic, putem menționa: casa, locul de muncă sau traiul așezat, care nu mai sunt factori de stabilitate la ei „acasă”, pornind astfel într-o amplă căutare spre această siguranță mai bună, spre un mediu mai propice de dezvoltare, care în cele din urmă va deveni o nouă „casă”.

Dacă analizăm structura pe categorii de vârstă a emigranţilor, observăm că ponderea cea mai importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani şi din grupa 30-39 ani. Migraţia ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme importante la nivelul pieţei forţei de muncă şi a sistemului de pensii în următorii ani. De asemenea, ia amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografi ce datorită schimbărilor în structură pe grupe de vârstă a populaţiei.

În ceea ce priveşte principalele destinaţii a emigranţilor români pentru perioada 2007-2016 se observă că în anul aderării la Uniunea Europeană cei mai mulţi români au preferat Italia (27.1443 persoane) şi Spania (19.7642 persoane). O dată cu înrăutăţirea condiţiilor economice şi sociale din Italia şi Spania, se remarcă o creştere substanţială a românilor ce emigrează în Marea Britanie (de la 2175 persoane în anul 2007 la 62.650 persoane în anul 2016).

Presupunând că majoritatea românilor care au emigrat în anul 2016 aveau un loc de muncă în România, un calcul simplu arată că, la un salariu mediu de 570 de euro brut pe lună şi un efectiv total de 184.603 de români care au emigrat în 2014 (acestea fiind cele mai recente date disponibile, publicate în decembrie 2015), România a pierdut, într-un sigur an, venituri de peste un miliard de euro din „pierderile“ aferente salariilor celor care au emigrat.

Din păcate pentru mulți dintre românii plecați în străinătate și situația în Marea Britanie se va schimba, o dată cu implementarea noilor politici aprobate de guvernul britanic, în urma „rupturii” de Uniunea Europeană, cunoscută sub numele de Brexit.

Potrivit Revistei de Statistică, începând cu luna mai a anului 2019, românii vor avea acces neîngrădit pe piaţa muncii din Elveţia care nu este membră a Uniunii Europene, dar este membră a Acordului Schengen, fapt care va genera un afl ux de emigranţi spre acestă ţară. Elveţia este una dintre cele mai bogate ţări din lume dacă ne raportăm la PIB pe cap de locuitor şi are cea mai mare bogăţie pe cap de persoană adultă (în termeni de bunuri fi nanciare şi nefi nanciare). În prezent, în jur de 30000 de români locuiesc în această ţară contribuind la dezvoltarea economiei şi a societăţii elveţiene, conform unei declaraţii comune susţinută de preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset, şi preşedintele României, Klaus Iohannis.

Potrivit unor date recente, publicate de Digi24, trei milioane 107 mii de români, cu vârsta între 15 și 64 de ani, locuiesc într-una dintre celelalte 27 de țări ale Uniunii Europene, românii reprezentând astfel cea mai mare comunitate de de europeni care trăiesc în afara granițelor țării unde s-au născut. Iar aici îi numărăm doar pe cei care și-au declarat adresa de reședință în afară, dar în realitate sunt chiar mai mulți.

Numărul e chiar mai mare, dacă includem și statele din spațiul european de liber schimb din care mai fac parte Elveția, Norvegia, Liechtenstein și Islanda.

Doar în ultimul an au emigrat aproape 203 mii de compatrioți. Mulți dintre ei refuză să se mai întoarcă curând în țară, din cauza diverselor probleme și insecurități, cauzate, în principal, de situația politică haotică de la noi.

Situația emigrăii definitive, de la momentul aderării la UE și până în anul 2015, la nivel național și județean

Potrivit unor date preluate din baza de date a Institului Național de Statistică, numărul emigranților definitivi la nivel național, respectiv în cazul județului nostru, a fost în felul următor:

În Anul 2007, dintr-un total de 8.830 de persoane, 142 au fost din jud. Alba.

În anul 2008, numărul total al persoanelor a scăzut la 8.739, dar în Alba, numărul lor a crescut cu 9, ajungând la 153.

Anul 2009 a înregistrat o creștere majoră, totalul depășind 10.000 de persoane (10.211), dintre care 155 fiind din juețul nostru.

O ușoară scădere a fost înregistrată în următorul an, 2010, când situația emigrării a stat în felul următor: 105 persoane din Alba din totalul de 7.906.

Totuși, următorul an a reprezentat, din nou, un boom din punct de vedere migrațional, numărul total al persoanelor fiind cu mult peste dublul celui din anul anterior: 18.307/ 241 Alba.

Creșterea a continuat, cel puțin la nivelul județului nostru, și în anul 2012, atunci când nu mai puțin de 287 de persoane au fost înregistrate, dintr-un total de 18.001.

Însă, în anul 2013, numărul total al persoanelor, 19.056, a crescut, iar cel la nivelul jud. Alba – 262.

Anul 2014 a fost puțin mai temperat, față de cel precedent, fiind înregistrate doar 161 de persoane la nivel județean, respectiv 11.251 la nivel național.

Ultimul an pentru care au putut fi găsite date statistice, a fost anul 2015, care a înregistrat un total de 15.235 de persoane, dintre care 193 au fost din județul Alba.

Din păcate, situația precară prezentă la noi, în cam toate sectoarele, îi întristează atât pe cei din Diasporă, care nu prea au de gând să se întoarcă acasă, iar pe tot mai mulți tineri îi face să se gândească, din ce în ce mai serios, să plece și ei afară. Mulți dintre români preferă să rămână străini în altă țară, decât să fie străini în propria țară.

Citește mai mult

Editorial

70 de milioane de lei sprijin de la stat pentru promovarea firmelor la export

Publicat

în

Prin Programul de promovare a exporturilor, gestionat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat aprobat de Guvern,  firmele private românești vor fi sprijinite de stat să participe la târguri internaționale, misiuni economice și să facă studii de piață, prin Programul de promovare a exporturilor cu un buget în limita a 70 de milioane de lei.

Bugetul total estimat al măsurilor de minimis pentru promovarea la export, pentru perioada 2019-2020, este de 105,8 milioane lei. Conform datelor oficiale, în 2018, programul a beneficiat de un buget de 48,9 milioane de lei, care a inclus participarea a 850 de firme la 59 târguri internaționale sub pavilion național și organizarea 15 misiuni economice, cu participarea a 150 de firme.

Cele trei scheme se referă la următoarele tipuri de acțiuni:

Electrica Furnizare Discount

*participarea la târguri internaționale

*participarea la misiuni economice

*realizarea de studii de piață.

Conform reprezentanților ministerului pentru IMM-uri, firmele din România au nevoie să se dezvolte prin ieșirea pe piețele internaționale de export, “piețe emergente din afara Uniunii Europene cu produse competitive și cu valoare adăugată mare”.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri argumentează, de asemenea, că de 4 ani, de când operatorii economici au fost stimulați cu fonduri de la bugetul de stat pentru promovarea exportului pe piețele externe, a crescut ritmul de creștere al volumului de export al României:

* 2015 +4,1%

* 2016 +5,1%

* 2017 +9,2%

* 2018 +8,1%.

Sursa: legestart.ro, startupcafe.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare