Valoarea alimentară şi terapeutică a vişinelor

Vişinele conţin: apă (77%), zaharuri (6,3%), acizi (2-4%), pectine (0,05-0,29%), substanţe tanoide (0,18-0,21%), proteine (0,7-1,9%), celuloză (0,24%), săruri minerale (sunt bogate în potasiu şi iod), protamina A, vitaminele B1, B2, C, PP, acid folie (0,04-0,50 mg la 100 g), vitamina B (0,21-1,32 mg,la 100 g) ş.a. Valoarea energetică a vişinelor este de circa 63 kcal la 100 g. Din vişine se prepară sucuri, dulceaţă, compot, gem, vişinată, sirop, precum şi numeroase produse de cofetărie: spumă, gelatină, îngheţată, şerbet, creme, sufleu, plăcintă, tartă, tort, ştrudel, budincă, omletă ş.a. Pentru dulceaţă, compot şi vişinată se preferă soiurile de vişine cu pulpa carnoasă şi cu sucul intens colorat în roşu (Mari timpurii, Timpurie engleză, Crişana, Mocăneşti, Oblacinska). În scopuri terapeutice, de la vişin se folosesc fructele şi cozile (pedunculii) fructelor. Cura de vişine (fructe proaspete sau sucul lor) este indicată îndeosebi diabeticilor, datorită taminei E (hipoglicemiante) şi levulozei. Având proprietăţi diuretice (favorizează eliminarea urinii), vişinele se folosesc în tratarea unor boli ale aparatului urinar (litiaze). Pentru pletorici, cardiaci şi obezi sunt indicate 1-2 zile pe săptămână, în care să se consume numai vişine şi cireşe (0,5-1 kg pe zi), fără alte alimente. Ceaiul (decoctul) din cozi de vişine se pregăteşte la fel ca şi cel din cozi de cireşe şi are aceleaşi proprietăţi terapeutice. Se foloseşte în boli de rinichi (litiază urică).

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News