Unde ajung banii din Pilonul II de pensii: Cât de protejată este pensia românilor

Unde ajung banii din Pilonul II de pensii: Cât de protejată este pensia românilor

Economiile strânse de peste 8,5 milioane de români în Pilonul II nu sunt păstrate într-un cont bancar, ci sunt investite pe piețele financiare, în special în titluri de stat și acțiuni. Aproape 65% din activele fondurilor finanțează datoria publică, iar alte 27,4% sunt plasate pe bursă. Asta înseamnă că pensia viitoare a românilor depinde nu doar de contribuțiile virate lunar, ci și de sănătatea economiei, de evoluția companiilor listate și de capacitatea statului de a-și achita datoriile.

La sfârșitul lunii septembrie 2026, fondurile de pensii private obligatorii administrau active de 236,8 miliarde de lei, în creștere cu 29% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În spatele acestei sume se află economiile a 8.574.873 de participanți, care trebuie să știe ce riscuri își asumă și, mai ales, ce garanții au.

Citește și: Impozitarea pensiilor de peste 3.000 de lei: Anunț de ultimă oră al ministrului Muncii

Bursa scade, iar pensia din cont poate pierde din valoare

Din activele totale administrate prin Pilonul II, aproximativ 64,94 miliarde de lei erau investite în acțiuni la finalul lunii septembrie. Fondurile de pensii cumpără participații la companii listate, iar valoarea acestora fluctuează în funcție de evoluția Bursei.

Când piața scade, acțiunile se depreciază, iar valoarea unităților de fond poate coborî. Efectul se reflectă direct în contul individual al participantului, chiar dacă acesta continuă să contribuie lunar și nu retrage bani.

Pierderile nu sunt însă neapărat definitive. O revenire a pieței poate recupera o parte din depreciere, însă rezultatul depinde de durata scăderii, de companiile în care s-au făcut investițiile și de evoluția generală a economiei.

Peste 153 de miliarde de lei din pensiile private finanțează statul român

Cea mai mare parte a banilor din Pilonul II ajunge în titluri de stat. La sfârșitul lunii septembrie 2026, fondurile dețineau astfel de instrumente în valoare de 153,66 miliarde de lei, reprezentând aproape două treimi din activele administrate.

Mecanismul este simplu: statul se împrumută prin emiterea de titluri de stat, fondurile de pensii le cumpără din contribuțiile participanților, iar în schimb primesc dobândă și urmează să recupereze suma investită la scadență.

Practic, o parte consistentă din economiile românilor pentru bătrânețe finanțează datoria publică. Iar aici apare o vulnerabilitate importantă: dacă situația financiară a statului se deteriorează, costurile de împrumut pot crește, iar valoarea de piață a titlurilor de stat deja emise poate scădea.

Titlurile mai vechi, care oferă dobânzi mai mici decât cele disponibile pe piață, devin mai puțin atractive. Prin urmare, fondurile care le dețin pot înregistra pierderi de valoare, chiar dacă statul continuă să-și achite obligațiile.

Riscul devine și mai mare în cazul în care statul nu mai poate rambursa împrumuturile. Într-un asemenea scenariu, fondurile de pensii ar putea pierde o parte din banii investiți.

Poate statul să confiște banii din Pilonul II pentru a-și acoperi deficitul?

Răspunsul este nu. Faptul că fondurile de pensii cumpără titluri de stat nu îi oferă Guvernului dreptul de a dispune liber de economiile din conturile individuale.

Potrivit Legii nr. 411/2004, activele fondurilor sunt administrate și investite în numele participanților, în condițiile stabilite de lege și sub supravegherea ASF. Statul poate atrage bani de la fondurile de pensii prin împrumuturi, dar nu poate retrage direct sumele acumulate în conturile individuale pentru a acoperi deficitul bugetar.

Există și o garanție legală importantă: la momentul deschiderii dreptului la pensie, suma cuvenită participantului nu poate fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite, după scăderea penalităților de transfer și a comisioanelor legale.

Atenție însă: această protecție nu înseamnă că soldul contului este garantat să nu scadă de la o lună la alta. De asemenea, garanția nu protejează puterea de cumpărare a banilor în fața inflației.

Cine îi despăgubește pe români dacă apar probleme la fondurile de pensii?

Sistemul beneficiază și de un mecanism suplimentar de protecție: Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private.

Acesta poate interveni în situațiile prevăzute de lege, atunci când apar probleme care împiedică administratorii sau fondurile să își îndeplinească obligațiile față de participanți.

Totuși, protecția nu trebuie confundată cu o asigurare împotriva oricărei pierderi. O scădere a Bursei sau deprecierea unor investiții din cauza evoluției economice nu reprezintă automat un eveniment acoperit de Fondul de Garantare.

Activele au crescut cu 29%. Asta nu înseamnă că fiecare român a câștigat la fel

Creșterea activelor totale ale Pilonului II cu 29% într-un singur an nu înseamnă că fiecare participant are cu 29% mai mulți bani în cont.

Valoarea totală administrată include atât câștigurile obținute din investiții, cât și contribuțiile virate lunar de milioane de români. Numai în septembrie 2026, fondurile au încasat contribuții de aproximativ 1,99 miliarde de lei, contribuția medie fiind de 435 de lei.

Sumele acumulate diferă considerabil de la o persoană la alta, în funcție de vechimea în sistem, nivelul veniturilor, valoarea contribuțiilor și performanța investițională a fondului.

sursa: manager.ro

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News