Un veac de cultură populară la Sebeşel

Recent, în satul Sebeşel a avut loc o mare sărbătoare, bătrânul cămin cultural a fost renovat din temelii şi a devenit o clădire modernă, spaţioasă şi elegantă. Cu această ocazie, putem spune că a fost inaugurat un nou lăcaş de cultură. Obştea satului, prezentă în număr mare la eveniment, a adresat cuvinte de mulţumire preşedintelui CJ Alba, Ion Dumitrel, şi primarului  comunei Săsciori, Florin Morar, „vinovaţi” pentru marea investiţie făcută într-o perioadă de criză, într-un cămin cultural dintr-un sat mic. La eveniment, cei din Sebeşel au fost onoraţi de prezenţa unor artişti profesionişti şi amatori din Alba Iulia şi Vinţu de Jos. A urmat apoi un spectacol susţinut de artiştii locali din Asociaţia „Fiii satului Sebeşel 2009”, conduşi de directorul Ioan Szasz. Cei prezenţi s-au bucurat de acest eveniment, au văzut în el un prilej de redescoperire a vechilor tradiţii, a spiritului comunitar şi a mândriei că aparţin Sebeşelului. Au fost prezenţi mulţi fii ai satului plecaţi pe alte meleaguri. Totodată, s-a sărbătorit un veac de cultură organizată, perioadă în care satul a trăit o viaţă normală, românească, în înţelegere, comuniune şi solidaritate, până la venirea comunismului. Alocuţiunile, dezbaterile şi expoziţiile organizate cu acest prilej au readus în memoria celor prezenţi figurile luminoase ale preoţilor Nicolae Hinţa şi Alexandru Coman, ale dascălilor Vasile Zdrenghea, Alexandru Duvlea, Pavel Zamora şi ale multor altora, care pe lângă activitatea de excepţie la catedră au făcut din şcoala din Sebeşel o şcoală model, au înfiinţat Asociaţia ASTRA Sebeşel, în anul 1905, Societatea Tinerimii „Sfântul Gheorghe”, în 1923, prin care între 1908 şi 1911 s-au pus bazele primei biblioteci săteşti, primului cor sătesc pe trei voci, primei formaţii de teatru popular, iar din 1927 s-a înfiinţat prima formaţie de căluşari. De atunci, anual, tineri şi vârstnici, cu ocazia sărbătorilor creştine, dar şi cu alte prilejuri, organizau spectacole mari ce obligatoriu cuprindeau teatru, cântece şi dansuri, jocul căluşarilor etc. Această activitate permanentă a dus la formarea a 16 generaţii de căluşari, la punerea în scenă a multor piese de teatru, culminând cu „Ion”, dramatizarea lui Mihail Sorbu după romanul lui Liviu Rebreanu, cu care artiştii amatori din Sebeşel au ajuns la Sibiu, Alba Iulia, Miercurea Sibiului etc., în anii 1955 -1957. Numai tematica piesei, în contradicţie cu „politica zilei, de colectivizare” a privat artiştii de diplome şi medalii. În multe rânduri, ei au fost auziţi în emisiunile radio şi tv. Dintre artiştii vremii, unii au ajuns valori naţionale: Valeriu Vărzariu, Dorin Duvlea, Constantin Ghiban etc.
Localnicii din Sebeşel au fost primii de pe Valea Sebeşului care şi-au construit un monument al eroilor satului, în 1936-1938 şi au avut cel dintâi cămin cultural din perioada postbelică. Odată cu venirea comunismului, a început să se stingă lumina, s-a despărţit biserica de şcoală, biserica a fost interzisă în căminul cultural şi în spaţiul public. ASTRA şi Societatea „Sfântul Gheorghe” au fost dizolvate, satul a fost colectivizat şi treptat, căminul cultural, altădată viu, dinamic, a devenit doar o sală de nunţi şi pomeni. Ataşamentul şi solidaritatea comunităţii au dispărut, iar satul românesc tindea să moară în Sebeşel. Exista însă o lume profundă, ascunsă, care dorea să reînvie. S-a observat acest lucru în 1985, dar mai ales în anul 2009, când s-au organizat cele două manifestări „Întâlnirea fiilor satului”, o mare reuşită. Sebeşelul a explodat, a renăscut mişcarea culturală printr-o asociaţie proprie „Fiii satului Sebeşel 2009”, care s-a angajat pe drumul renaşterii tuturor tradiţiilor: căluşari, teatru, cântece şi dansuri populare locale, răsfăţându-i pe cei din sat cu nenumărate spectacole, atrăgând atenţia comunităţilor din jur şi a instituţiilor ierarhice. Autorităţile locale şi judeţene au fost atente la această schimbare, investind în şcoală, cămin şi grădiniţă etc. Investiţiile în şcoală şi cultură nu se măsoară în kilograme sau în zile, roadele lor nu apar imediat, ele sunt investiţii pentru viitor; doar şcoala şi cultura ne vor ajuta să ne regăsim solidaritatea şi spiritul comunitar, să ne păstrăm identitatea naţională în momentul în care vrem să fim tot mai aproape de Europa, când mass-media ne invadează cu o subcultură de mahala. Suntem siguri că vor avea un viitor doar acele comunităţi care au ales acest drum. Să ne bucurăm, aşadar, că printre acestea, la loc de frunte,  se regăsesc şi localnicii din Sebeşel.
prof. Nicolae Afrapt

Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE