Un exemplu croat pentru… Parcul Custozza!

Am avut ocazia în această vară de a petrece o vacanţă de vis în Croaţia, prilej cu care am vizitat şi oraşul Split, în care se află palatul de vară al vestitului împărat roman Diocleţian, precum şi mormântul acestuia. Sper să am priejul de a vă povesti mai multe lucruri despre coasta Dalmaţiei, respectiv despre Croaţia, o ţară în care turismul are o pondere în economia naţională de peste 40%!!! Deocamdată, pentru că m-a stârnit oarecum apariţia celui de-al doilea număr al revistei de atitudine civică Observatorul Cetăţii, vreau doar să vă ofer un exemplu cu privire la modul în care au procedat croaţii cu palatul de vară al lui Diocleţian (cunoscut drept una dintre cele mai bine conservate clădiri de epocă romană din Europa), care seamănă mult, dintr-un anumit punct de vedere, cu Cetatea noastră. Seamănă în primul rând pentru că şi aici sunt fortificaţii succesive, din diferite perioade istorice, palatului roman adăugându-i-se o citadelă veneţiană grefată pe zidurile romane, precum şi nişte modificări aduse de otomani.
După cum puteţi observa în imaginea alăturată, în plin centrul oraşului Split, la intrare în palatul lui Diocleţian, vegetaţia este abundentă, copacii seculari fiind păstraţi în picioare fără nicio jenă că ar putea obtura cine ştie ce faţade de clădiri, chiar dacă acestea au o valoare istorică inestimabilă. Mai mult decât atât, în parcurile şi scuarurile ce împrejmuiesc fortificaţia, au fost dezgropate ziduri romane şi coloane, care au fost conservate „in situ”, fiind expuse turiştilor aşa cum se vede, la umbra arborilor şi a vegetaţiei ce le-au „năpădit”, de fapt după o ştiinţă a bunului gust de peisagistică urbană, care măreşte impresia de originalitate. Şi, credeţi-mă, după o zi de umblat prin magazinele din oraş, este realmente o plăcere să stai la umbră şi să contempli vestigiile. Şi chiar mai mult decât atât, în interiorul citadelei s-au păstrat pavajele originale, chiar dacă acestea s-au tocit neuniform, constituind căi de acces pline de hârtoape şi de gropi în care se adună apa pluvială… Orice comentariu e de prisos. De aceea (pe lângă multe altele, pe care vi le voi dezvălui ulterior), Croaţia atrage cam 10 milioane de turişti anual (mai mult decât populaţia ţării), iar România reuşeşte să-i pună pe fugă şi pe temerarii ce se încumetă acum să o viziteze. Deci, nu cred că sunt realiste aprecierile celor ce vizitează Cetatea noastră şi, chipurile, cad pe spate de admiraţie, pentru că sunt doar formule de politeţe, care nu ne îmbogăţesc cu nimic…
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI