Tradiții și superstiții de lăsatul secului pentru postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel: Fetele poartă la gât usturoi sau pelin pentru a le feri de iele

Tradiții și superstiții de lăsatul secului pentru postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel: Fetele poartă la gât usturoi sau pelin pentru a le feri de iele

Credincioşii intră duminică, 12 iunie, în postul Sfinţilor Petru şi Pavel, care ţine până în ziua de 29 iunie. Cele trei săptămâni de interdicţii sunt cunoscute în popor şi sub denumirea de Postul Sânpetrului.

Citește și: Mesaje de Sfinţii Petru şi Pavel haioase! Felicitări şi urări de „La mulţi ani” pe care le puteţi trimite celor dragi de ziua numelui

Acesta este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 şi 14,23). Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel era numit în vechime Postul Cincizecimii, datorită darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinţii Apostoli.

Sărbătoare mare azi. Este Duminica tuturor sfinților. Ce însemnătate are și cum se sărbătorește

Primele mărturii despre acest post, conform scrierilor teologice, le avem din secolul al IV lea, în Constituţiile Apostolice. Mai târziu vom găsi informaţii despre acest post la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului şi Leon cel Mare. Potrivit cercetătorilor, acest post era ţinut la început numai în cercurile monahale şi abia mai târziu s-a extins şi la credincioşi.

Citește și: Mesaje şi urări de la La mulţi ani de Sfinţii Petru și Pavel. Trimite-le un sms prietenilor care îşi sărbătoresc onomastica

Începe în lunea după Duminica Tuturor Sfinţilor

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel nu are o durată fixă, deoarece începutul lui este în funcţie de data variabilă a Sfintelor Paşti. Anul acesta postul începe pe 12 iunie şi ţine până în ziua de 29 iunie.

Acest post începe întotdeauna în lunea după Duminica Tuturor Sfinţilor, prima duminică după Rusalii – Pogorârea Sfântului Duh.

Dezlegare la peşte

În Biserica ortodoxă există zile de post în care s-a rânduit de către Sfinţii Părinţi să se facă dezlegare la peşte. Dezlegarea, adică permisiunea de a trece peste anumite prescripţii, voia de a face ceva, înseamnă consumarea mâncărurilor de post, plus untdelemn, vin şi peşte, însă oprirea de la hrana cu carne, brânză, lapte şi ouă.

Tradiţia creştină spune că se mănâncă peşte deoarece este alimentul pe care Iisus Mântuitorul l-a mâncat. După Înviere, Iisus a mâncat peşte fript şi fagure de miere ca să-şi încredinţeze ucenicii că a Înviat. Peştele are o simbolistică aparte în lumea creştină. În tradiţia bisericii, în primul secol, atunci când creştinii erau prigoniţi, ei puneau simbolul peştelui pe case sau porţi pentru a se recunoaşte unii pe alţii.

Toţi cei care au ţinut post au dezlegare să mănânce peşte. Este un fel de răsfăţ pentru a marca această mare sărbătoare cu bucurie în suflet şi cu belşug pe masă. Bucuria pe care o trăim participând la slujbă se reflectă apoi în bucuria de a sta la masă“, explică părintele Paul Tudorache, paroh la biserica Sf. Cuvioasă Parascheva.

În această zi se ține cont de mai multe tradiții și obiceiuri, pentru a te asigura că îți merge bine. Se spune că femeile nu au voie să facă niciun fel de treabă, pentru că ielele trec pe lângă casa lor și, dacă le văd muncind, le vor strâmba corpul.

Superstiții de Lăsata Secului

Se pregătesc pentru Lăsata Secului tot felul de bunătăți, preparate din carne. Acestea se consumă alături de familie și chiar se dau de pomană pentru sufletele celor adormiți. Se spune că nu e bine să arunci această mâncare, pentru că vei avea ghinion.

Pe întreaga durată a postului este bine să te scoli cât mai devreme, ca să poți vedea Constelația Cloșca. Se spune că vei avea noroc tot anul dacă o vezi.

În anumite zone ale țării, de Lăsata Secului, mamele le pun fiicelor la gât usturoi sau pelin, pentru ca acestea să fie apărate de iele. Ielele ar fura fetele tinere, nemăritate, pentru a le căsători cu forțele răului.

Discipolii lui Iisus, sărbătoriţi pe 29 iunie

Ziua de 29 iunie în care se sărbătoresc Sfinţii Petru şi Pavel marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreună pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de împăratul roman Nero.

Petru şi Pavel sunt consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume. Tot pe 29 iunie se termină postul ţinut în cinstea celor doi apostoli, numit în popor Postul Sânpetrului. Originar din Betsaida Galileii, Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Apostol Andrei şi pescar ca toţi cei din familia lui. Primind îndemnul adresat de Hristos de a-L urma, îşi părăseşte meseria, dedicându-se propovăduirii Evangheliei. Numele său iudeu era Simon, nume pe care Iisus îl schimbă în Chefa sau Petru, adică piatră, aluzie la credinţa sa puternică.

Patronează căldura şi ploaia

Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc.

Se zice că atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici. O altă legendă populară spune că atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, Sânpetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol. Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut „sfânt” al Calendarului popular. Importanta sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru, care, spre deosebire de Postul Paştelui, Postul Crăciunului şi Postul Sf. Marii, are număr variabil de zile. Local, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice şi terestre: apariţia licuricilor, amuţitul cucului şi altele.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---