Opinii - Comentarii

Tradiţii şi obiceiuri de Moşii de Iarnă sau Sâmbăta Morţilor

Alexandra Mates

Publicat

în

Mosii de IarnaMoşii de iarnă sau Sâmbăta morţilor este sărbătoarea populară care precede Lăsatul Secului de brânză sau Lăsatul Secului de carne, dedicată moşilor şi strămoşilor noştri trecuţi în nefiinţă. În această zi, dar şi cu ocazia Moşilor de vară, se spune că sufletele morţilor vin pe pământ, aşa că se dă de pomană mâncare gătită, cei decedaţi hrănindu-se din mireasma sau aburii fierturilor, în aşa fel încât să le ajungă pentru un întreg an.

Există credinţa că această sâmbătă este mai mult decât potrivită pentru a da de pomană, lumânarea şi masa dăruite cu acest prilej urmând a nu se mai sfârşi niciodată pe cealaltă lume.

Potrivit obiceiului, se dau de pomană colive, colaci, piftii, sarmale, plăcinte, vin şi lumânări, ce sunt sfinţite la biserică ori la parastase făcute la cimitir.

Unii sunt de părere că trebuie dăruit ceea ce le plăcea să mănânce răposaţilor, astfel încât aceştia să se bucure cât mai mult de pomană. Totodată, castroanele ori farfuriile cu de-ale gurii este musai să fie însoţite de linguri şi furculiţe, astfel încât morţii să aibă cum se înfrupta din bunătăţi.

Nu trebuie uitată tradiţia de a aprinde măcar cel puţin două lumânări la mormintele rudelor, având, se zicea, rolul de a încălzi sufletele morţilor.

Ziua Moşilor de iarnă era numită şi „sâmbăta piftiilor” sau „sâmbăta ursului”. În această şi numai această sâmbătă se mâncau piftii, ele trebuind să fie aruncate, dacă mai rămâneau, în ziua următoare, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii.

De sâmbăta morţilor era strict interzis a se lucra, femeile care calcau această poruncă fiind hărăzite să tremure ca piftia şi să li se întoarcă înapoi pomană dată. De asemeni, această zi era respectată pentru a te feri de nebunie şi a îmbătrâni mai încet.

În ziua Moşilor de iarnă are loc la biserică o Sfântă Liturghie, şi apoi o slujbă a Parastasului pentru cei plecaţi de pe această lume. Conform bisericii creştin-ortodoxe, cu această ocazie nu pot fi pomeniţi cei ce au arătat dispreţ faţă de Dumnezeu şi nici copii morţi nebotezaţi.

Sursa: diane.ro, foto – ziarullumina.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

Când pică Paștele ortodox și catolic în 2027 și în următorii ani – calendar

Ioana Oprean

Publicat

în

Calendar creștin: Când pică Paștele ortodox 2027 și Paștele catolic 2027. Sărbători de Paște 2027 și în urmatorii ani. Când cade în anul 2028, 2029 Paștele ortodox 2027 este în data de 2 mai, iar Paștele catolic 2027  se sărbătorește în 28 martie. În anul 2027 Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii

Ioana Oprean

Publicat

în

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii La 18/30 aprilie 1848 a avut loc, la Blaj, în ciuda opoziţiei autorităţilor, o primă adunare reprezentativă a românilor, la care au participat aproximativ 4000 de persoane, majoritatea ţărani, sub conducerea lui Avram Iancu, Papiu Ilarian, Ioan Buteanu […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ziua internațională a hemofiliei, celebrată la data de 17 aprilie 

Bogdan Ilea

Publicat

în

Ziua internațională a hemofiliei, celebrată la data de 17 aprilie Ziua internațională a hemofiliei este marcată în întreaga lume la data de 17 aprilie, în fiecare an, prin aceasta urmărindu-se creșterea gradului de conștientizare privind această boală și alte tulburări de coagulare a sângelui ereditare. Hemofilia este o boală ereditară, legată de o anomalie genetică, […]

Citește mai mult