126 de ani de la nașterea lui Dorin Pavel, fondatorul hidroenergeticii românești. Personalitate importantă a Sebeșului, a fost numit pentru meritele sale, post mortem, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România
126 de ani de la nașterea lui Dorin Pavel, fondatorul hidroenergeticii românești. Personalitate importantă a Sebeșului, a fost numit pentru meritele sale, post mortem, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România
Dorin Pavel, considerat fondatorul hidroenergeticii românești, este una dintre marile personalități pe care le-a dat Sebeșul comunității academice din România. Pentru meritele sale a fost numit, post mortem, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.
S-a născut în Sebeş, la 31 mai 1900, unde a urmat şcoala primară şi gimnaziul german. Studiile liceale le-a urmat la Orăştie şi apoi la Braşov, unde a susținut și examenul de bacalaureat în anul 1918.
A fost atras de amenajarea şi de utilizarea uriaşelor forţe ale apelor, fapt ce l-a determinat să aleagă să studieze la Politehnica din Zürich – Elveţia, unde a obţinut diploma de inginer electromecanic în anul 1923 şi titlul de doctor în ştiinţe tehnice, în 1925.
A lucrat aproape 40 de ani pe şantiere şi peste 50 de ani la catedră. A desfăşurat o activitate uriaşă, elaborând planurile tehnice a nu mai puţin de 567 uzine hidroelectrice, pe toate râurile ţării, având în vedere atât datele tehnice, cât şi pe cele economice, inerente unor astfel de întreprinderi.

„De dezvoltarea hidroenergeticii din România […] se leagă indisolubil numele lui Dorin Pavel (1900-1979). Întors în ţară după absolvirea Politehnicii din Zürich, unde şi-a susținut şi doctoratul în anul 1925, este angajat la S.A.R. „Electrica”. Inventariază potenţialul hidroenergetic al ţării, elaborând „Planul general de amenajare a forțelor hidraulice ale României” (1933), lucrare monumentală ce oferă date privind centralele ce pot fi realizate în diferite bazine hidrografice ale ţării. Între 1930-1934 a lucrat ca șef de exploatare la centrala Dobrești, apoi (1934-1941) ca director tehnic la Uzinele Comunale București, amenajând salba de lacuri Buftea, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Fundeni, realizând primele încercări pe modele hidraulice (1936). După război, rezolvă alimentarea cu apă a Uzinelor Reșița, realizează CHE Crăinicel, cu primul baraj înalt (48 m) pe Bârzava şi CHE Zărnești, pe Bârsa (1946). Din 1948 a activat la Centrala Industrială a Energiei Electrice (1948) și Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (1949), contribuind la realizarea CHE Sadu V, Aştileu, Gâlceag, Șugag, Olt, Bistriţa, Argeş, precum și la amenajarea Dunării (Sistemul hidroenergetic și de navigaţie Porţile de Fier)” (fragment din lucrarea Volker Wollmann, „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, vol. VI, Editura Honterus, Sibiu, 2016, p. 53).
Dorin Pavel a tipărit 22 de manuale şi cursuri, peste 150 de publicaţii, totalizând peste 11 mii de pagini cu numeroase figuri şi planşe. Activitatea teoretică a susţinut-o prin dezvoltarea laboratorului academicianului Vâlcovici, iniţiind un Compartiment de Hidraulică, dar mai ales prin participarea pe teren atât cu studenţii, cât şi cu specialiştii. În anul 1976, Dorin Pavel a publicat o importantă lucrare, „Arhitectura apelor”, într-un tiraj de doar 1.600 de exemplare, care s-a epuizat în scurt timp.
Pentru prestigiul şi demnitatea pe care şi le-a creat printr-o muncă necurmată şi tenace, comparată cu stânca pe care şi-a amplasat barajele, pentru încrederea şi dragostea pe care a purtat-o mereu ştiinţei româneşti pe care a slujit-o cu credinţă, îl putem include pe profesorul Dorin Pavel, fondatorul hidroenergeticii româneşti, în galeria marilor ingineri pe care i-a dat România, alături de: George (Gogu) Constantinescu, Anghel Saligny, Ilie Radu, Ion Ionescu, Dimitrie Leonida, Cristea Mateescu, Emil Prager şi Dumitru Dumitrescu.
Dorin Pavel s-a stins din viaţă la 6 iulie 1979, la Bucureşti, dar îşi doarme somnul de veci în Lancrăm, alături de strămoşi, de părinţi şi de ilustrul său unchi, Lucian Blaga.
A fost, prin excelenţă, un priceput tehnician, dar şi un mare dascăl, un îndrăgostit de natură, dar şi un fin artist, un adevărat „arhitect al apelor”, recompensat cu numeroase premii, ordine şi distincţii pentru meritele didactice şi contribuţiile tehnico-ştiinţifice.
Post mortem, în anul 1995, i-a fost conferit titlul de „Cetăţean de onoare” al Municipiului Sebeş.
„Acestei personalităţi remarcabile pentru dezvoltarea gândirii ştiinţifice românești, o altă mare personalitate artistică, Constantin Popovici (1938-1995), i-a dedicat un bust expus în apropierea gimnaziului săsesc din Sebeş (jud. Alba), unde a studiat Dorin Pavel”, menționează Volker Wollmann, în lucrarea citată.
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Afișare rezultate Bacalaureat 2026: Când se publică notele, unde le verifici și cum se depun contestațiile
Rezultate Bacalaureat 2026. Afișare rezultate Bacalaureat 2026: Când se publică notele, unde le verifici și cum se depun contestațiile Rezultatele la Bacalaureat 2026 vor fi afișate conform calendarului oficial al Ministerului Educației, iar mii de absolvenți de liceu își vor afla notele obținute la examenul maturității. Pentru mulți dintre candidați, afișarea rezultatelor Bacalaureat 2026 reprezintă […]
Rezultate Bacalaureat 2026: când se afișează notele, unde pot fi verificate și cum se depun contestațiile
Rezultate Bacalaureat 2026: când se afișează notele, unde pot fi verificate și cum se depun contestațiile Rezultatele la Bacalaureat 2026 vor fi afișate conform calendarului oficial al Ministerului Educației. Află când se publică notele, unde le poți verifica și cum se depun contestațiile. Rezultate Bacalaureat 2026: data afișării notelor și pașii pe care trebuie să […]
3 iulie 1863: La Sibiu se deschide Dieta Transilvaniei, prima în care românii devin majoritari
3 iulie 1863: La Sibiu se deschide Dieta Transilvaniei, prima în care românii devin majoritari La 3 iulie 1863, la Sibiu, și-a deschis lucrările Dieta Transilvaniei, prima adunare a forului legislativ al provinciei după Revoluția de la 1848 și, totodată, prima în care românii au deținut majoritatea reprezentanților. Lucrările Dietei s-au desfășurat în perioada 1863–1864, […]









