Opinii - Comentarii

Tradiţii populare la Înălţarea Sfintei Cruci, ziua în care busuiocul sfinţit capătă puteri magice

Ioana Oprean

Publicat

în

Tradiţii populare la Înălţarea Sfintei Cruci, ziua în care busuiocul sfinţit capătă puteri magice

La 14 septembrie, în fiecare an, creştinii sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul, zi încărcată de semnificaţii deosebite.  În credinţa populară se spune că cine ţine cont astăzi de câteva lucruri va avea belşug şi spor în casă.

Ziua Crucii este consideară dată ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep sa se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.

La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Sursa: realitatea.net


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

18 ianuarie 1821: Începutul revoluției lui Tudor Vladimirescu, revoluție care a marcat sfârșitul domniilor fanariote

Ioana Oprean

Publicat

în

18 ianuarie 1821: Începutul revoluției lui Tudor Vladimirescu, revoluție care a marcat sfârșitul domniilor fanariote La începutul secolului al XIX-lea, sub influența Revoluției Franceze și prin intermediul cuceririlor napoleoniene, se răspândesc în Europa noile concepții politice care propovăduiau dreptatea și egalitatea socială și dreptul la autodeterminare al popoarelor asuprite. Înfrângerea lui Napoleon la Waterloo, la […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

18 ianuarie – Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril

Ioana Oprean

Publicat

în

18 ianuarie – Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril sunt sărbătoriți de creștinii ortodocși la 18 ianuarie. Sfântul Ierarh Atanasie, originar din Alexandria Egiptului, a trăit în secolul al IV-lea. A fost martor al succedării pe tronul imperial a câtorva împărați romani, de la Constantin cel […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

17 ianuarie | S-a născut Nicolae Iorga, cel mai mare istoric român, care i-a sugerat lui I. C. Brătianu să demoleze Cetatea din Alba Iulia

Dragoş Suciu

Publicat

în

17 ianuarie | S-a născut Nicolae Iorga, cel mai mare istoric român, care i-a sugerat lui I. C. Brătianu să demoleze Cetatea din Alba Iulia La 17 ianuarie 1871 s-a născut Nicolae Iorga, considerat cel mai mare istoric român. Conform unor istorici, Nicolae Iorga, care a fost prim-ministru al României i-a sugerat lui I. C. […]

Citește mai mult