Tradiţii populare la Înălţarea Sfintei Cruci, ziua în care busuiocul sfinţit capătă puteri magice
Tradiţii populare la Înălţarea Sfintei Cruci, ziua în care busuiocul sfinţit capătă puteri magice
La 14 septembrie, în fiecare an, creştinii sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul, zi încărcată de semnificaţii deosebite. În credinţa populară se spune că cine ţine cont astăzi de câteva lucruri va avea belşug şi spor în casă.
Ziua Crucii este consideară dată ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep sa se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.
La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
Tot în această zi, în Bucovina se făceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Sursa: realitatea.net
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Postul Paștelui 2024, cel mai lung și aspru post din an: Interdicții, durată, zile de dezlegare la pește. Obiceiuri și tradiții
Postul Paștelui ortodox 2024 sau Postul Mare, cel mai lung și aspru post din an: Interdicții, durată, zile de dezlegare la pește. Obiceiuri și tradiții Începând cu data de 18 martie 2024, va începe Postul Paștelui, care are o durată de 40 de zile, până la sărbătoarea Învierii Domnului. Citește și: Cand pică Pastele ortodox […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 20 de ore
Postul Paștelui 2024, cel mai lung și aspru post din an: Interdicții, durată, zile de dezlegare la pește. Obiceiuri și tradiții
-
Actualitateacum 5 zile
14 martie: Ziua Mondială a numărului Pi. Sărbătoare internaţională a pasionaţilor de matematică şi ştiinţe
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
17 martie: Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu. Tradiții și obiceiuri de Ziua Șarpelui
-
Opinii - Comentariiacum 21 de ore
18 martie: Inventatorul român Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor autopropulsat
-
Ştirea zileiacum o zi
Ziarul „Unirea” din Alba Iulia angajează REDACTORI pentru ediția online. Cerințe și responsabilități
-
Ştirea zileiacum o zi
Povestea aurarului legendar Mihăilă Gritta – românul care a contrubuit masiv la păstrarea identității de neam, într-o perioadă în care dezrădăcinarea românilor din Transilvania era în toi