Tradiţie şi scriitori la masa valorilor
La „Muzeele etnografice” (improprie sintagmă!) din Livezile şi Mirăslău, bibliotecare Gligor M. şi Dorina H., copii, elevi, bibliotecare, funcţionari ai primăriilor s-au întâlnit cu scriitorul Ion Mărgineanu, trăitor pe acele meleaguri, purtător al peceţilor nobiliare ale dorului şi Doinei. Consilierul Ioan Bâscă, profesor, jurnalist, autor de cărţi, bibliotecarele Cristina şi Roxana de la Biblioteca judeţeană „Lucian Blaga” au asigurat un climat propice dialogului, autor, cititor, având la temelie hotărârea Consiliului judeţean Alba prin Ion Dumitrel, de-a li se înlesni scriitorilor din municipiu şi judeţ de-a purta ample discuţii despre fenomenul literar contemporan, despre propria operă. Aşa se face că cei semnalaţi mai sus au detaliat aspecte creatoare ale scriitorului Ion Mărgineanu, născut la Lopadea Veche din părinţii Palaghia şi Ioan, etapele creaţiei sale, felul în care s-a ajuns să publice peste 100 de titluri în toate genurile literare.
La rândul său Ion Mărgineanu a vorbit despre cultura şi civilizaţia meleagurilor cacovene, mirăslăiene şi aiudene, felul în care tradiţia s-a îmbinat fericit cu hărnicia, dăruirea şi iubirea de moşie, felicitând Primăria din Mirăslău pentru că în sfârşit a reuşit să asfalteze cei 5 km de drum spre satisfacţia fără margini a lopădenilor. De remarcat faptul că bibliotecarele din Livezile (Cacova, denumirea veche a satului) au făcut expoziţii de carte, dăruind prin Biblioteca judeţeană, o serie de cărţi participanţilor. Scriitorul Ion Mărgineanu le-a dat cu dedicaţie 135 de cărţi.
Asemenea întâlniri, pregătite din timp, cultivă dragostea pentru promovarea valorilor, pentru frumuseţea limbii române, pentru cunoaşterea patrimoniului cultural şi spiritual al localităţilor. Un moment cald, benefic l-a constituit fermecătoarea citire artistică a bibliotecarei C. Smadea din povestirea „Copilul florilor” îndelung aplaudată. Ne-a bucurat faptul că la Mirăslău s-a permis asigurarea unei alte locaţii pentru Muzeu, aflat într-o încăpere prea mică pentru a expune obiecte din bogăţia etnofolclorică a convieţuirii românilor şi ungurilor. A subscris şi Doina Horvath, bibliotecară. Indiferent de opinii, cerem revenirea la denumirea de Cacova pentru localitatea Livezile unde harnica bibliotecară Maria G. este trup şi suflet pentru menţinerea tonusului valorilor.
Asemenea întâlniri continuă în toate localităţile judeţului Alba unde au fost înfiinţate Muzee etnografice spre lauda celui care le-a propus, preşedintele Ion Dumitrel.
prof. Ion MĂRUŢ
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Societate
Care este cea mai simplă rețetă de supă cu tăieței: Explicații, pas cu pas Supa de pui cu tăieței rămâne una dintre cele mai simple și apreciate rețete din bucătăria românească. Variantele consultate au aceeași bază: carne de pui, apă, câteva legume pentru aromă, sare și tăieței. Diferențele apar mai ales la cantități și la […]
Video știrea ta | Fără limite: TIR încărcat până la refuz cu lemne, surprins pe drumul dintre Sebeș și Alba Iulia
Fără limite: TIR încărcat până la refuz cu lemne, surprins pe drumul dintre Sebeș și Alba Iulia Un TIR încărcat cu lemne până la refuz a fost filmat de un cititor al ziarulunirea.ro, vineri, 11 septembrie 2026, pe un drum din județul Alba. Mai exact, TIR-ul a fost surprins în această dimineață pe DN1, pe […]
11 septembrie 1867 – Ziua în care Timotei Cipariu a schimbat drumul ortografiei românești
11 septembrie 1867 – Ziua în care Timotei Cipariu a schimbat drumul ortografiei românești 11 septembrie 1867 marchează un moment important în istoria limbii române. După dezbateri îndelungate, Societatea Academică a adoptat proiectul de ortografie susținut de Timotei Cipariu, una dintre cele mai puternice personalități intelectuale ale românilor din Transilvania. Propunerea lui Timotei Cipariu avea […]