Sub semnul Marii Uniri: Alba Iulia – Chişinău – o înfrăţire căruia românii îi duc dorul

Mai întâi câteva repere istorice şi demografice. Oraşul Chişinău, capitala Basarabiei, este o străveche vatră geto-dacică, ce a cunoscut procesul de romanizare, atestat documentar, pentru prima dată în 1436. În 1677 era pomenit ca târg de ţinut, iar în 1812, odată cu anexarea Basarabiei de către Rusia, a devenit Centru administrativ al regiunii iar din 1873 al  guberniei în componenţa imperiului ţarist. La 27 martie 1918 Sfatul Ţării, organul legislativ al ţinutului a votat la Chişinău Unirea Basarabiei cu România realizându-se astfel primul pas spre Marea Unire. În 1940 oraşul a fost ocupat de ruşi şi a devenit capitală RSS Moldovenească inclusă în componenţa URSS.  Reintegrat României în 1941-1944, a fost reocupat, ca toată Basarabia, de trupele sovietice în 1944. Chişinăul a fost la sfârşitul anilor 1980 centrul mişcării sociale de eliberare socială şi naţională, locul desfăşurării marilor adunări naţionale în urma cărora Parlamentul a decretat limba română drept limbă de stat şi a reintrodus alfabetul latin (31 august 1989). Pe 27 august 1991, aici s-a proclamat independenţa  Republicii Moldova. Oraşul, care este unul din cele mai mari din Europa Centrală şi de Sud are o populaţie de 664.700 locuitori (2008) iar zona metropolitană (ce are în componenţa sa 35 de localităţi, un municipiu cu 5 sectoare, 6 oraşe care includ şi două sate, 12 comune cu 14 sate) de 914.000 de locuitori.

    Potrivit recensământului din 2004, populaţia Chişinăului era compusă din 76,1% moldoveni, 8,3% ucrainieni, 5,8% ruşi, 4,4% găgăuzi, 2,2% români, 1,4% bulgari, 1,6% alţii, 1,9% nedeclaraţi.
Oraşul Chişinău, supranumit Oraşul din piatră albă, este înfrăţit la această dată cu alte 16 oraşe din Europa, SUA, Turcia şi Orientul Apropiat, (Isarel). Din  România, el este înfrăţit cu oraşele Bucureşti (1999), Iaşi (2008) şi Piatra Neamţ (2010).
Am prezentat toate aceste date „biografice” ale oraşului pentru a cunoaşte cât de cât că oraşul Chişinău, este, în comparaţie cu Alba Iulia, un oraş mare, la propriu şi la figurat, un centru istoric, cultural şi economic de primă mărime. Dar el a fost şi rămâne pentru noi capitala primei uniri din seria acelora care vor conduce apoi la Unirea Bucovinei, în 28 noiembrie şi în final, la 1 Decembrie a Transilvaniei cu România, încheind astfel procesul de unificare a poporului şi a statului naţional român. Firesc ar fi ca oraşul Chişinău, în fond tot o capitală românească să aibă afinităţi, nu numai istorice ci şi actuale şi la „zi” cu cealaltă mare capitală a Unirii din 1918, Alba Iulia. Cu atât mai mult cu cât la conducerea Primăriei din Chişinău se află un român, primarul Dorin Chirtoacă, care şi-a făcut studiile liceale la Iaşi şi universitare la Bucureşti, unde a absolvit Facultatea de Drept. Un om tânăr care a lucrat şi în Televiziunea naţională şi care are deci toate atuurile unui edil ce cunoaşte bine realităţile româneşti. Cu atât mai mult cu cât s-a întâlnit la Chişinău, din 2007 de când este primar, cu destule delegaţii din ţară, inclusiv de la Alba Iulia, ca să nu mai vorbim de faptul că la Chişinău, în sectorul Buiucani, funcţionează Biblioteca Alba Iulia, o adevărată bijuterie culturală şi literară, dotată şi cu sprijinul  municipalităţii albaiuliene. Recent, primarul Mircea Hava, s-a întâlnit la Chişinău cu domnul Dorin Chirtoacă şi a pus problema unei înfrăţiri între cele două oraşe istorice româneşti. Să sperăm că mâna întinsă de primarul nostru va găsi, în sfârşit, o reacţie pe măsură şi că pe deasupra tuturor orgoliilor şi a culorilor politice diferite, oraşul de pe râul Bâc (afluent de dreapta al Nistrului), cei doi edili se vor reuni ca buni români şi vor pune bazele unei înfrăţiri între cele două oraşe simbol pentru drumul nostru prin istorie. Decât niciodată, mai bine şi mai târziu, deşi nu prea pot înţelege cum de la Alba Iulia, care găzduieşte an de an Congresul Spiritualităţii Româneşti la care sunt prezenţi cei mai mulţi invitaţi din Basarabia, nu s-a putut construi o punte de legătură frăţească între cele două municipii. Faptul spune multe despre eficienţa acestui congres în care se bate multă monedă pe tema românilor, dar se întreprind prea puţine acţiuni concrete, palpabile, în folosul lor. Oricum, a sosit momentul ca Alba Iulia şi Chişinăul să se înfrăţească şi pe cale administrativă nu numai prin rădăcinile şi destinul istoric comun ce conturează istoria neamului ce se trage din daci şi din romani, de la Nistru până la Tisa!

Gheorghe CIUL

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---