Statistică: Populația județului Alba a scăzut cu aproape 4%, în zece ani

Depopularea, prin scăderea natalității dar și prin migrația masivă în afara țării, este subiectul care-i îngrijorează pe strategii viitorului României, dar mai ales pe cei de la nivelul județelor și al localităților.

Fenomenul depopulării nu este specific numai României între țările Europene, dar la noi el are dimensiunile cele mai îngrijorătoare, în principal din cauza celui de-al doilea element constitutiv – migrația în afara țării. Iar această migrație s-a accentuat după ce România a devenit membru al Uniunii Europene și, în virtutea principiului libertății de mișcare a persoanelor, capitalurilor și mărfurilor, și migrația temporară sau definitivă pentru găsirea unui loc de muncă mai bine plătit decât în țară s-a accentuat.

Așadar, la zece ani de la 1 ianuarie 2007, data de la care România este membru UE, ne-am gândit să vedem care este situația în județul Alba. Fără a avea pretenția unei analize statistice complete, am luat date (și mulțumesc Direcției Regionale de Statistică Alba pentru promptitudine) pentru total județ, pentru municipii și câteva dintre comunele despre care știm că se confruntă dur cu depopularea. Datele folosite au în vedere domiciliul declarat.

Într-un deceniu populația totală a județului Alba a înregistrat o scădere de 3,93 la sută, de la 393.956 persoane în 2007 la 378.502 persoane în 2017. Nu-i chiar atât de mult cum ne-am fi așteptat, dar trebuie să spunem că avem șase localități cu o scădere a populației mai mare de 20 de procente: Întregalde – cu o scădere de 25,72 la sută, de la 809 locuitori în 2007 la 601 locuitori în 2017; Mogoș – scădere 23,18 la sută de la 1057 locuitori în 2007 la 812 locuitori în 2017; Rîmeț – scădere 23,09 la sută, de la 706 locuitori în 2007 la 543 locuitori în 2017; Ocoliș – scădere 22,94 la sută, de la 737 locuitori în 2007 la 568 locuitori în 2017; Poșaga – scădere 21,78 la sută, de la 1318 locuitori în 2007 la 1031 locuitori în 2017 și Ohaba – scădere de 21 la sută, de la 824 locuitori în 2007 la 651 locuitori în 2017.

Factorii care le-au adus în această situație sunt de natură geografică și economică. Niciuna dintre aceste comune nu are centrul situat pe o arteră importantă de comunicație, chiar dacă, în cazul Ocolișului și Poșagăi, o astfel de arteră (DN 75) le străbate teritoriul administrativ și, prin urmare, nu sunt atractive din perspectiva investitorilor, cu atât mai mult cu cât nici ocupațiile locuitorilor nu sunt foarte diversificate ori condițiile ofertante pentru deschiderea vreunei afaceri importante în zonă.

La polul opus este municipiul Alba Iulia care nu numai că nu a pierdut locuitori în ultimul deceniu, dar a primit. Astfel, populația cu domiciliul declarat în Alba Iulia a crescut în zece ani cu 3,68 la sută de la 71.845 locuitori în 2007 la 74.501 locuitori în 2017. Tot pe creștere, dar mai mică, 2,09 la sută, este și municipiul Sebeș cu 32.553 locuitori în 2017 față de 31.886 locuitori în 2007.

În schimb municipiile Blaj și Aiud înregistrează și ele scăderi ale populației: Blajul are un minus de 4,45 la sută, de la 21.857 locuitori în 2007 la 20.865 în 2017, iar Aiudul are un minus de 6,7 la sută, de la 27.846 locuitori în 2007 la 25.967 locuitori în 2017. O analiză a situației demografice și economice aici este mai greu de făcut, variabilele sunt mai multe, dar putem remarca o scădere a populației Blajului deși acolo administrația locală a investit foarte mult și în infrastructură și există și investiții economice importante. Mai multe semne de întrebare ridică municipiul Aiud, care deși este situat pe un important coridor de transport nu a exploatat acest lucru aproape sub niciun aspect. Poate că deschiderea circulației pe autostrada A 10 să dea acest implus.

Revenind la Alba Iulia și Sebeș, ele sunt situate pe culoare importante de transport și, foarte important distanța dintre ele este de doar 15 kilometri, ceea ce le face cumva să se dezvolte împreună, Acest lucru poate fi observat și fără calcule matematice ori ample investigații sociologice, doar străbătând DN1 între cele două municipii și privind marginea drumului unde câmpurile de acum 10 – 15 ani au fost înlocuite de tot soiul de investiții, de firme, care poate că or fi ele pe teritoriul administrativ al Sebeșului, dar primesc lucrători din ambele orașe, așa cum există un număr semnificativ de albaiulieni care lucrează la Sebeș și de sebeșeni care lucrează la Alba Iulia. Iar Alba Iulia are administrația județeană și deconcentratele, are cea mai importantă unitate de sănătate, Universitatea „1 Decembrie 1918” și extensia Universității Tehnice Cluj-Napoca, dar și cele mai importante instituții de cultură. Așadar se dezvoltă complementar și ar fi păcat ca orgoliile să îngreuneze acest mers firesc al lucrurilor, ba dimpotrivă, ar fi de dorit ca administrațiile celor două municipii să dezvolte cât mai multe proiecte comune.

Probleme rămân în mediul rural, mai ales în zonele mai îndepărtate de căile majore de comunicație, dar, pentru întreaga zonă a Munților Apuseni se creează noi oportunități odată cu reabilitarea de către Consiliul Județean Alba a drumului care leagă Aiudul de Abrud prin Rîmeț, Ponor, Mogoș și Bucium. Rămâne ca ele să fie înțelese și fructificate de administrațiile locale, de locuitori și investitori.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---