Solicitare oficială de înlăturare a bustului lui Octavian Goga din Alba Iulia. Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române: „Oare crede cineva că dacă sunt distruse statuile poetului se va șterge imaginea lui din mințile românilor?”

Solicitare oficială de înlăturare a bustului lui Octavian Goga din Alba Iulia. Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române: „Oare crede cineva că dacă sunt distruse statuile poetului se va șterge imaginea lui din mințile românilor?”

Recent a fost depusă o solicitare oficială de îndepărtare a bustului lui Octavian Goga din Alba Iulia de către o asociație civică care invocă legislația actualizată privind interzicerea în spațiul public a monumentelor dedicate unor persoane asociate cu organizații fasciste, rasiste sau xenofobe.

În cerere se susține că, în contextul noilor modificări legislative (OUG 31/2002 modificată prin legi recente), menținerea bustului ar putea deveni ilegală, chiar dacă monumentul fusese amplasat anterior în mod legal.

Primăria Alba Iulia nu a luat încă o decizie finală, precizând că așteaptă un punct de vedere oficial al Academiei Române înainte de a acționa.  Primarul Gabriel Pleșa a declarat că situația este sensibilă și că este nevoie de o analiză instituțională înainte de orice hotărâre privind statuia.

Citește și: FOTO | Cerere de înlăturare a bustului lui Octavian Goga din Alba Iulia: Menținerea lui ar fi „ilegală”. Primăria așteaptă punctul de vedere al Academiei Române

Există exemple similare din alte orașe (precum Iași), unde alte busturi ale lui Octavian Goga au fost deja înlăturate la solicitarea aceleiași organizații.

Punct de vedere ferm al lui Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române

„Octavian Goga face parte din istoria noastră și a fost ca aerul pentru mulți români care au făcut România”, afirmă într-un punct de vedere istoricul Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române. „Oare crede cineva că dacă sunt distruse statuile poetului (…) se va șterge imaginea lui din mințile românilor?”, se întreabă Ioan-Aurel Pop.

Acesta susține într-un text amplu necesitatea păstrării memoriei culturale a lui Octavian Goga și respinge tendințele de „anulare” a unor figuri istorice. Textul redactat de istoricul amintit pornește de la o critică directă a modului în care este judecat Imperiul Austro-Ungar în unele discursuri contemporane. Autorul consideră că reducerea criticii sociale din epocă la „mituri” este o deformare istorică și afirmă tranșant: „Este clar că Austro-Ungaria a fost un eșec al istoriei” .

În acest context, Octavian Goga este plasat ca exponent al unei epoci tensionate, iar poezia sa este apărată ca expresie autentică a realităților sociale. Ioan-Aurel Pop subliniază valoarea sa identitară, afirmând: „Goga rămâne pentru români „poetul pătimirii noastre”” .

Istoricul recunoaște totuși dimensiunea controversată a biografiei politice a poetului, mai ales în anii ’30. Autorul notează explicit că Goga a avut responsabilități politice discutabile, dar încearcă să le contextualizeze: „el nu a trimis pe nimeni în lagăre, nu a provocat pogromuri și nu a ordonat moartea niciunui evreu” .

Ioan-Aurel Pop merge mai departe și pune sub semnul întrebării cultura „anulării” în spațiul public, sugerând că astfel de gesturi nu produc o înțelegere mai bună a istoriei, ci doar polarizare. În finalul textului Ioan-Aurel Pop adoptă o poziție fermă împotriva revizuirii radicale a memoriei culturale: „Dacă îl înfierăm pe Octavian Goga […] oare îi vor iubi mai mult românii pe evrei?”

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News