Sociologul albaiulian Alin Tomuș: „Avem în continuare o mare problemă în a discuta cu realism situația în care ne aflăm și o și mai mare problemă în a ne asuma ceea ce trebuie să facem”

Sociologul albaiulian Alin Tomuș a vorbit într-un interviu acordat publicației noastre despre evoluții actuale din societatea românească, chestiunea salarizării din sănătate și educație și despre perspectiva anului electoral 2024.

Reporter: Înainte de toate, aș vrea să vă mulțumesc pentru deschidere și pentru disponibilitatea de a discuta despre ceea ce noi considerăm a fi subiectele zilei.

Alin Tomuș: Vă mulțumesc și eu pentru modul constant în care ați înțeles să propuneți publicului larg subiecte de calitate și mai ales pentru deschiderea de a privi lumea prin ochii unui sociolog.

Reporter: Domnule Alin Tomuș, multe dintre lucrurile pe care le-ați propus ca teme de dezbatere au devenit în timp relevante și actuale și menționez aici alianța politică dintre PNL și PSD, mișcările sindicale, atacul la Biserica Ortodoxă sau tendința cetățenilor de a pierde încrederea în instituțiile statului. Cum vedeți în prezent societatea românească?

Alin Tomuș: În multe dintre situațiile pe care le menționați am folosit un simplu exercițiu de logică și legătura de netăgăduit dintre cauză și efect. Vedeți, societatea românească în ansamblul ei a înregistrat o evoluție considerabilă în procesul de democratizare, o evoluție sub aspectul standardelor pe care le aplicăm atunci când vorbim despre calitatea vieții, dar, în mod paradoxal, a pierdut rațiunea necesității dialogului cu privire la problemele majore ale comunităților despre care vorbim. Avem în continuare, o mare problemă în a discuta cu realism situația în care ne aflăm și o și mai mare problemă în a ne asuma ceea ce trebuie să facem. Vă dau câteva exemple pe care le consider importante în context și pe care le-am discutat atunci când am convenit că actuala majoritate parlamentară este suficient de confortabilă și că această stare de fapt implică decizii care privesc reforma administrativă a României, modificarea Constituției și o mai bună poziționare a interesului național în context european. Aceste lucruri, din păcate, întârzie să apară, pe de o parte în contextul alegerilor din 2024 iar pe de altă parte deoarece credem cumva că realitatea nu poate fi surprinsă de datele pe care realitatea le prezintă.

În același sens, mă așteptam ca după recensământ să discutăm despre problemele demografice evidente, despre îmbătrânirea populației, despre structura populației, despre rațiunile profunde pentru care atât de mulți români caută în continuare o soluție de trai în alt colț de lume. Cu toate aceste lucruri evidente existând, nu am reușit să producem un interes strategic major în raport cu ceea ce avem de făcut ca societate pe termen mediu și lung. Cumva, norocul nostru, ne place sau nu să recunoaștem asta, este legat de PNRR, pe care îl putem privi ca pe un proiect de țară pe termen scurt. Este adevărat că, în context, perioada pandemică a însemnat foarte mult. În sens general, cred că facem ce putem, dar că asistăm la un nivel de polarizare al societății fără precedent și că această polarizare afectează vizibil viziunea cu privire la proiectele macro, cele care de altfel au capacitatea de a dezvolta România. Ceea ce este însă foarte clar este legat de faptul că lumea se reașază în timp ce noi suntem preocupați să ne certăm între noi. Atât s-a putut…

La nivel societal, România se va confrunta în continuare cu mișcări sindicale de amploare, ca imagine în oglindă a diverselor nemulțumiri existente la nivelul populației. Cine crede că situația se va rezolva, pe ici, pe colo, cu ceva măriri salariale, se află într-o eroare consistentă. Ceea ce este îngrijorător pentru mine, și vorbesc acum din poziția unui cetățean care observă lucruri la nivelul vieții cotidiene, este nivelul de ură care există în acest moment la nivelul populației, un sentiment care de o formă sau alta se va manifesta și, dacă este nevoie de un indicator al acestui sentiment, acesta este aderența crescută față de discursurile radicale.

Reporter: Domnule Alin Tomuș, de ce credeți că privim separat problema sănătății și pe cea a educației și de ce medicii au reușit să obțină de-a lungul anilor o mai bună reprezentare și importanță decât profesorii?

Alin Tomuș: Răspunsul este simplu și nu aș vrea ca cineva să se supere citind aceste rânduri: prostia nu doare chiar dacă poate afecta deciziile majore ale vieții fiecăruia dintre noi. Privim separat educația și sănătatea sub aspectul impactului imediat și spunem la modul general că nu ne putem juca cu starea de sănătate a populației. De principiu, atunci când te doare ceva ești mult mai conectat la prezent și ești nevoit să cauți soluții imediate de ieșire din situație. În acest sens, presiunea publică referitoare la situația salariilor medicilor a fost mai bine exploatată de cei care aveau să beneficieze de creșterile salariale. Măsura luată de PSD atunci a fost decisă de acestă presiune publică, care se simțea și despre care se știa că nu va aduce niciun vot în plus pentru PSD. A fost o etapă, s-a făcut ceea ce trebuia să se facă.

Cu profesorii e însă altă poveste, de multe ori presiunea publică nu există, slaba pregătire a unei generații nu se vede imediat. În cazul profesorilor se invocă mai mereu vocația și idealismul, relația cu copilul nevinovat care trebuie să aibă posibilitatea de a susține diverse tipuri de examene. Știți deja narativul, nu cred că este nevoie să elaborez prea mult în jurul acestei chestiuni. Greva la care asistăm acum, din păcate, nu va rezolva problemele structurale din educație, dar este un bun moment de conștientizare asupra rolului și locului educației într-o societate care își dorește performanță dar care nu este dispusă să investească în educație pentru a o obține.

Reporter: Din punct de vedere politic, cum vedeți anul 2024 sau cine știe, poate, un final de 2023 cu alegeri anticipate?

Alin Tomuș: Nu vor avea loc alegeri anticipate, nimeni nu își dorește în acest moment o astfel de soluție, așa că vorbim exclusiv despre anul electoral 2024. Rotativa pe care o așteaptă partidele aflate la guvernare se va produce, orice altă soluție fiind păguboasă atât pentru PSD cât și pentru PNL. Erodarea PNL pe care o vedeți acum se va opri în momentul în care vom avea un premier PSD, pentru că în mod natural oamenii asociază problemele societății cu cei aflați la guvernare chiar dacă PNL este parte a unei alianțe. Asocierea dintre culoarea politică a premierului și responsabilitatea guvernării sub aspectul decontului în scor electoral este evidentă și nu cred că trebuie explicată prea mult. La europarlamentare, va conta foarte mult capacitatea partidelor politice de a mobiliza ceea ce numim generic „nucleul tare” al fiecăreia dintre formațiuni. În condițiile unui interes scăzut față de acest tip de scrutin și a creșterii curentelor eurosceptice în România, cred că marea surpriză va fi scorul pe care o să îl obțină AUR. Este evident acum că participarea cea mai numeroasă va fi în legătură cu alegerile locale, cele care au relevanța presupusă cea mai mare pentru cetățeni.

În ceea ce privește viitoarea majoritate parlamentară, cred că vom asista până în 2028 la același tip de colaborare între PNL, PSD și UDMR, colaborare care se va vedea și în păstrarea guvernării, într-o configurație ministerială diferită de ceea ce vedem acum. Una peste alta, vor rămâne împreună până în 2028, chiar dacă, departe de ochii vecinilor, vom mai asista la ceva violențe domestice între parteneri.

Reporter: Alegerile prezidențiale?

Alin Tomuș: Dacă PNL va avea curajul să o propună pe doamna Kovesi drept candidat al dreptei, aceasta va câștiga la pas alegerile indiferent de numele contracandidatului. În rest, vom vedea, multe vor depinde de contextul internațional în care se va desfășura scrutinul acesta.

Reporter: Ce credeți că se va întâmpla la nivelul municipiului Alba Iulia în 2024?

Alin Tomuș: Nimic deosebit, vom avea ceea ce vom alege, ca de fiecare dată. Știu că sunt foarte multe discuții în jurul subiectului, lumea se agită, se desenează scenarii, dar se discută puțin despre fondul problemei, și anume direcția pe care dorim să o adopte administrația locală sau proiectele de dezvoltare pe termen mediu și lung. În acest moment orice aș spune ar fi interpretat în sensul care convine uneia sau alteia dintre părți. Așa că, pentru moment, nu o să spun nimic. Pentru a mă înțelege mai bine, vă rog să vă aduceți aminte cât de criticat am fost după precedentele alegeri, când v-am spus că este o furtună într-un pahar cu apă și că se vor înțelege, ca de fiecare dată. Pentru a rezuma, vom avea ceea ce vom alege.

Interviu realizat de Lucian DĂRĂMUȘ