Sergiu Pașca, cercetătorul originar din Aiud, face un nou pas în înțelegerea bolilor creierului: echipa sa a crescut țesut cerebral uman în creierul șoarecilor, cu perspective pentru tratarea unor boli incurabile

Sergiu Pașca, cercetătorul originar din Aiud, face un nou pas în înțelegerea bolilor creierului: echipa sa a crescut țesut cerebral uman în creierul șoarecilor, cu perspective pentru tratarea unor boli incurabile

Cercetătorul român Sergiu Pașca, originar din Aiud, județul Alba, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Stanford din California – SUA, a coordonat o echipă de specialiști care a făcut un pas important în studiul tulburărilor de dezvoltare a creierului.

Oamenii de știință au transplantat organoizi corticali, adică mici fragmente de țesut cerebral uman crescute în laborator, în creierul unor șoareci modificați genetic, care aproape că nu aveau scoarță cerebrală, stratul exterior al creierului, asociat cu gândirea, limbajul, atenția și luarea deciziilor. Spațiul rămas liber s-a dovedit primitor: țesutul uman a supraviețuit, a crescut și a format conexiuni funcționale cu creierul rozătoarelor, până la măduva spinării.

Citește și: Sergiu Pașca, marele cercetător din Aiud, ales în Academia Națională de Medicină din SUA: Cum a ajuns în elita medicinei mondiale

Pașca, care conduce Programul Stanford de Organogeneză a Creierului, este autorul principal al studiului. El spune că aceste modele oferă o ocazie unică de a vedea cum se manifestă, într-un sistem nervos intact, schimbările din circuitele cerebrale umane asociate bolilor. Metoda ar putea accelera cercetarea în schizofrenie, epilepsie, autism profund și paralizie cerebrală. Aceste afecțiuni sunt greu de studiat la nivel celular, pentru că țesutul cerebral viu al omului este aproape mereu inaccesibil.

Drumul a început cu peste un deceniu în urmă, când echipa lui Pașca a creat organoizii: structuri tridimensionale obținute din celule de piele transformate în celule stem, care seamănă cu anumite regiuni ale creierului. Mai târziu, laboratorul a unit mai mulți organoizi în așa-numiții asambloizi, care imită circuite întregi.

În cultură, însă, țesutul nu primește sânge, nu are legături cu simțurile și nu ajunge la maturitate deplină. În 2022, echipa a transplantat organoizi în creierul unor pui de șobolan, iar neuronii umani s-au dezvoltat mult mai bine decât în laborator. Aceeași metodă a permis identificarea defectului molecular din sindromul Timothy, o boală genetică rară, iar un medicament candidat pregătește acum intrarea în studii clinice de fază 1/2.

Posibile tratamente pentru boli grave

Șobolanii aveau însă o limită: neuronii lor se dezvoltau mai repede și intrau în competiție cu cei umani. De aceea, echipa a creat șoareci la care scoarța și hipocampul nu se formează. Ei au rămas sănătoși și aproape identici cu ceilalți, cu mici diferențe de mers și memorie. La două zile după naștere, în cavitatea lor cerebrală au fost plasați organoizi cu aproximativ 100.000 de celule fiecare. După trei luni, peste 90% din volumul scoarței lor era uman, iar comportamentul animalelor a rămas în general apropiat de normal.

Într-un experiment de probă, șoarecii au fost expuși cinci ore la oxigen scăzut. Țesutul uman a fost afectat serios, iar animalele au avut probleme de mers și echilibru, asemănătoare celor din paralizia cerebrală. Șoarecii obișnuiți nu au avut aproape nicio reacție. Cercetătorii au observat în țesutul uman și un tip de celule rare, văzute până acum doar în creiere examinate post-mortem și implicate în demența frontotemporală. Potrivit cercetătorului român, ele pot fi acum obținute din celulele unei persoane sănătoase sau ale unui pacient și studiate într-un animal viu, pentru a testa posibile tratamente.

În noiembrie 2025, Sergiu Pașca ca a organizat o conferință la Asilomar, California, pentru a dezbate implicațiile etice ale utilizării modelelor de celule stem umane și ale transplantului acestora. „Un argument preponderent a pus sub semnul întrebării etica neefectuării acestei cercetări, având în vedere suferința a sute de milioane de oameni afectați de tulburări neurologice care astăzi sunt incurabile, dar care mâine ar putea oferi tratamente pe care le vom descoperi folosind acest model”, a spus el.

Studiul a fost finanțat de Institutul de Neuroștiințe Stanford Wu Tsai, Fondurile Kwan, Fondurile Senkut și Fundația pentru Cercetarea Creierului și Comportamentului. Rfezultatele cercetării au fost publicate de prestigioasa revistă de științe Nature.

Sergiu Pașca s-a născut în 1982 la Aiud și a absolvit Medicina la Cluj-Napoca. În 2009 a plecat în Statele Unite cu o bursă de cercetare, iar câțiva ani mai târziu, la doar 31 de ani, avea deja propriul laborator la Universitatea Stanford, una dintre cele mai prestigioase instituții din lume. Astăzi, la 44 de ani, este considerat unul dintre pionierii mondiali ai neuroștiinței moderne.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News