Semnal de alarmă tras de Daniel David pentru salvarea educației: ,,Anul 2025, probabil cel mai periculos an pentru ţară după Revoluţia din 1989”

,,Anul 2025, probabil cel mai periculos an pentru ţară după Revoluţia din 1989”. Semnal de alarmă tras de Ministrul Educației

Un semnal de alarmă a fost lansat de către Ministrul Educației, descriind anul 2025 ca fiind ,,cel mai periculos” de după Revoluția din 1989. Daniel David a făcut apel la semnarea unui pact strategic pentru viitorul educației și cercetării în România.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Profesorului, sărbătorită anual pe 5 octombrie, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a lansat un avertisment serios: potrivit acestuia, anul 2025 ar putea fi „cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989”. Ministrul a subliniat că România se confruntă cu o perioadă critică, marcată de tensiuni politice, instabilitate economică și provocări externe.

Citește și: Daniel David, despre violența în școli: ,,Mediul educaţional trebuie să arate toleranţă zero”

„În România trăim acum un an dificil pentru educaţie şi pentru societatea românească în ansamblu, anul 2025 fiind probabil cel mai periculos an pentru ţară după Revoluţia din 1989. Au mai fost ani dificili pentru ţară – atât economic, cât şi politic -, dar în 2025, crizele interne politice şi economice sunt puternic combinate, pe fondul unui război la graniţă, al unor atacuri hibride asupra ţării şi al unor crize internaţionale legate de reaşezarea arhitecturii ordinii mondiale. Ştiu că, în multe locuri, presiunea bugetară, schimbările din sistem şi nevoia de adaptare continuă par să umbrească sensul profund al muncii noastre. Dar tot în astfel de momente se vede adevărata forţă a educaţiei: puterea de a transforma criza în progres şi incertitudinea în sens”, a spus Daniel David, citat de Agerpres.

În acest context tensionat, ministrul Daniel David propune semnarea unui Pact Național pentru „Deceniul Educației și Cercetării” (2026–2036). Acest document strategic vizează angajarea factorilor politici în sprijinirea dezvoltării sustenabile a celor două domenii fundamentale.

Pactul ar urma să se concentreze pe trei direcții esențiale:

1. Creștere bugetară constantă: Începând cu 2026, fondurile alocate educației și cercetării ar trebui să crească anual, atât în termeni nominali, cât și în raport cu PIB-ul național.
2. Unitate instituțională: Educația și cercetarea ar trebui să rămână sub aceeași autoritate centrală, pentru a stimula dezvoltarea coerentă a unei societăți bazate pe cunoaștere.
3. Aliniere la standarde internaționale: Politicile implementate în aceste domenii ar trebui să reflecte cele mai bune practici ale UE și OECD. În cazul unor abateri, acestea trebuie să fie explicate și justificate public.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI