Ziarul Unirea

Scrisoare din Anglia

Acum mai bine de un an, când am hotărât să plec să studiez în străinătate, eram convinsă că mă voi întoarce în ţară, nefiind printre aceia care contribuie activ la revoltătorul exod al creierelor. Eram printre puţinii entuziaşti care gândeau astfel. Totuşi, urmărind presa cu rigurozitate pentru a lua pulsul societăţii româneşti şi discutând cu cei de acasă, nu pot să nu mă gândesc a doua oară.
De când am fost acceptată la studii în afara ţării, am afirmat cu desăvârşită convingere că-mi voi căuta şi găsi consacrarea profesională în România. Am considerat mereu că după împlinirea intelectuală, cea sufletească poate fi atinsă doar întorcându-te acolo unde se află aproape tot ceea ce iubeşti: acasă. Mult timp m-am întrebat dacă, dincolo de eforturile financiare (din acest punct de vedere, Europa de Vest se situează într-o dimensiune greu accesibilă nouă), încercările sufleteşti merită: să laşi totul în spate, să duci dorul familiei şi al prietenilor, să trăieşti şi să-ţi asumi zi de zi drama dezrădăcinării. N-am încetat însă nicio clipă să cred că, după ce-mi voi finaliza studiile, devenind un bun profesionist, mă voi întoarce în ţară, încercând să adaptez ce am învăţat trăind şi studiind într-un sistem mult mai performant decât cel din care am plecat. Mulţi dintre cunoscuţi mă priveau cu totală neîncredere, punând afirmaţia mea pe seama entuziasmului tineresc şi a unei profunde naivităţi. Anticipând parcă mersul lucrurilor, m-au asigurat că întoarcerea mea în ţară este improbabilă.
Ei bine, după mai bine de un an petrecut în Marea Britanie, pot spune că imaginea României văzută de departe este din ce în ce mai contrariantă: o degringoladă totală, o societate aflată în cădere liberă şi ale cărei probleme s-au acutizat teribil din pricina actualei crize economice. Toate acestea sunt completate de zâmbetul ostil al străinilor atunci când precizezi în treacăt ţara de origine; pentru că, din nefericire, România este ţara a cărei societate şi-a pierdut stima de sine, atrăgând în schimb ostilitatea şi scepticismul întregii lumi. În plus, dacă Europa de Vest funcţionează pe principiul nescris “Eşti competent, deci exişti!”, cu cât ne apropiem de Estul Europei, acesta se metamorfozează în: “Cunoşti pe cine trebuie, deci exişti!”.
Suntem în puternic contrast cu Occidentul care, mergând pe principii capitaliste, şi-a stabilit drept pivot principiul meritocraţiei, înlocuit în cazul nostru de nepotism şi clientelă politică ce pun monopol pe poziţiile-cheie, diminuând considerabil oportunităţile de afirmare ale celor competenţi. A fi un bun profesionist într-o asemenea societate este, dacă nu un handicap, în cel mai bun caz, complet lipsit de relevanţă. Aşa se justifică dorinţa multor tineri cu potenţial de a pleca în străinătate în căutare de oportunităţi, renunţând să se mai zbată într-un mediu în care problemele persistă, cronicizându-se. Având în faţă o societate aflată într-un regres moral şi economic perpetuu, nu putem fi convinşi că lucrurile vor reintra în normal dacă generaţia tânără plecată peste hotare va reveni, însă putem fi convinşi că există infime şanse ca situaţia să se redreseze dacă toţi cei plecaţi aleg să nu se mai întoarcă. De aceea, pentru rezolvarea ecuaţiei a cărei necunoscută e decizia finală: a rămâne departe sau a te întoarce acasă, un fel de a fi sau a nu fi pentru studentul român din secolul XXI, m-am înarmat cu dorinţa reală de a mă întoarce în ţară după finalizarea studiilor. Îmi mai rămâne doar să sper că felul în care lucrurile vor decurge în următorii ani nu va fi de-a dreptul dezarmant.
Ana Daria MOGA

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

13 Comentarii

gogu 18 septembrie 2011 at 20:49

eu cred ca esti putin dezinformata, strainii sunt invidiosi pe „succesurile” noastre. urmareste tvr si vei constata cate impliniri marete avem parte in fiecare zi, avem bani sa cumparam avioane f16, la sate toate problemele s-au rezolvat acum doar parcurile le mai facem spre recreerea taranilor veniti de la ecranul calculatorului.
si daca citesti „unirea” ai parte de impliniri marete, in bijuteria de oras Zlatna s-a inaugurat un bazin, in municipil Alba Iulia industria duduie din plin, somajul? nici nu se mai stie ce e ala iar de la Rosia Montana curge aurul ca Ampoiul (dar nu la noi ci la canadieni)
Sa nu mai spun de actuala conducere, doar oameni eminenti, au chiar si bacalaureatul (chiar daca unii mai tarziu si mai la ceas de seara), ei au rezolvat toate problemele tarii si acum pentru amuzamentul cetatenilor scriu basme cu Alba ca Zapada si piticul porno

fix-pix 18 septembrie 2011 at 22:16

Articolul mi se pare mai degraba o inseilare de clisee-si ma indoiesc ca ar fi fost scris de vreo „studenta” ce si-a petrecut ultimul an din viata in Marea Britanie…
Nu reiese de nicaieri „feelingul” pe care ti-l da un an petrecut „afara” (si stiu exact despre ce vorbesc!); pare mai degraba un articol de comanda, scris de un incepator de pe la Spiru sau 1 Decembrie. Ar mai fi si altele de spus, dar nu merita nici timpul…

nek 19 septembrie 2011 at 10:34

ce te face sa crezi ca la 1 decembrie nu se face scoala? Faptul ca deabea ai luat bac-ul si ca sa-ti salvezi rusinea ai plecat dincolo…. nu inseamna ca aici au ramas „nimicurile”….. ba dimpotriva…. scursurile pleaca…doamne iti multumesc ca scapi tara asta de „copii lu` tata miliardaru”….Nu-i asa? Atunci inseamna ca te-ai dus la „studii” in SUA ca si Elena Basescu ca sa ai parte de „succesuri” 😛 Si ai dreptate…ar mai fi si altele de spus …dar chiar nu merita timpul….

matahala 19 septembrie 2011 at 10:38

ciprian…ciocu mic……..te recunoaste lumea de la o posta indiferent cum semnezi

matahala 19 septembrie 2011 at 10:39

este vorba de ciprian badila,….secretar executiv al PDL Alba Iulia

fix-pix 19 septembrie 2011 at 14:23

In primul rand „de abea” poti „edita” cateva fraze… ceea ce te califica pentru ceea ce esti, nu ceea ce vrei sa pari. Ti-as sugera sa incerci sa-ti gasesti un job dincolo, dar unul real, nu la adunat mere sau capsuni; un job la care sa ti se pretinda competenta, abilitati de comunicare, adaptare si flexibilitate si tot ce mai e necesar pentru a primi un salariu peste medie. Poti asta? Pun pariu ca nu! Si daca poti, nu-i judeca pe altii dupa ceea ce ti se pare tie ca ar fi realitatea… Cat priveste 1 Dec… probabil ca esti unul dintre ei…

HH 18 septembrie 2011 at 22:51

MAI ESTE VREO TARAIN EUROPA AL CAREI PRESEDINTE SA FIE MANELIST, AL CAREI PRIM MINISTRU SA FIE IMPUS DE ACEST PRESEDINTE , O TARA IN CARE MAJORITATEA PARLAMENTARA SA FIE MODIFICATA PRIN INFIINTAREA UNUI NOU ” PARTID ” PARLAMENTAR DUPA ALEGERI …….!
DE CE VORBIM DESPRE CRIZA MONDIALA, NU AVEM NICI O LEGATURA , NOI AVEM O GRAVA CRIZA INTERNA DE DEMOCRATIE !

diana 19 septembrie 2011 at 7:27

Lasand la margine toate „artificiile” verbale ,eu cred ca …nu are nici un rost sa facem comentarii aici deoarece singurul lucru ce se va obtine este accesarea pagini ziarului Unirea :))

job center plus 19 septembrie 2011 at 8:22

Mult succes iti doresc de pe acum draga mea in gasirea unei slujbe in Anglia la terminarea studiilor. Mai intra si tu in vorba cu vanzatoarele din magazine sau supermarket-uri si vezi cam unde au terminat facultatea.Daca nu ai fost inca recrutata de o firma seriosa si nu lucrezi in vacante gratuit la ei, te compatimesc. Anglia e plina de studenti, mai ales marile centre universitate sunt o pepiniera in continua dezvoltare de unde marile corporatii sau firmele care au deja o cota onorabila pe piata isi recruteaza si isi educa inca din primii ani de studentie forta de munca.Eu te sfatuiesc sa pui mana serios pe carte daca vrei ca pana la urma studiile tale sa iti si foloseasca la ceva.Daca nu vei ramane cu experienta inedita si te asteptam cu bratele deschise acasa. Si aici avem nevoie de specialisti, de oameni seriosi care sa vrea sa si munceasca.Daca iti imaginezi ca absolvirea unei facultati in Anglia iti garanteaza un viitor linistit,te inseli. Toti potentialii angajatori vor in ziua de azi sa ai experienta, sa te adaptezi usor unui program infernal, pe scurt sa muncesti mult si sa te multumesti cu putin. IN timp iti vei castiga si consolida pozitia in lume si viata. Dar discutia asta o putem purta cel mai curand peste 10 ani. Pana atunci iti doresc intelepciune si sanatate. Nu neaparat in ordinea asta. Si inca ceva,nu lucra pentru romani in strainatate…

deliorga 19 septembrie 2011 at 12:51

job center…vorbesti exact ca un angajator roman. Cu superioritate si dispret fata de potentialul angajat. Te asigur ca dincolo este ALTFEL, dar nu ai de unde sa stii,atata timp cit esti prizonierul mentalitatii romanesti

gogu 19 septembrie 2011 at 13:37

poti sa fi sigur ca fata se va descurca cu brio intr-un job in Anglia. sa nu crezi ca autohtonii sunt niste genii, din contra. dupa parerea voastra a angajatorilor candidatul trebuie sa fie si tanar dar si cu experienta, sa fie si top model 90/60/90 si open minded (adica sa presteze la patron) si sa se multumeasca cu salariul minim pe economie. mai mergeti in p. mea !

miruna 19 septembrie 2011 at 19:41

citind scrisoarea ta ,am intilnit mult pesimism si deznadejdie aveam impresia ca citeam experienta de viata deja traita .Ei bine la virsta ta trebuie sa ai aripi,sa indraznesti sa zbori cit mai sus spre orizontul care ti l-ai ales.Insa parca e o pandemie generala a tinerilor care vor tot si dintr-o data,viseaza sa ajunga ministri la 30 de ani si sa guverneze lumea fara o baza reala.Trebuie sa invatam sa avem umilinta de a invata de la alti,sa perseveram constant ,sa luptam ptr idealurile noastre .Fericirea nu inseamna neaparat de a conduce un suv,sau de a te imbraca de la Dior ,ci e facuta dintr-o multime de lucruri simple ca de exp de a urca cu prieteni pe munte,de a savura o felie de cozonac in familie ,de a vopsi oua rosii etc.. etc,care toate sumate iti dau un sens de apartenenta,iti dau o verticalitate care numai radacinile ti le pot da.

deliorman 19 septembrie 2011 at 22:14

„omule” iti place vinul? fa-ma sa stiu!

Comentariile sunt oprite