Ziua Educației: Profesorii și elevii din Alba și din România NU merg la școală

Profesorii și elevii din Alba și din România vor avea liber joi, 5 octombrie, de Ziua Internațională a Educației. Această zi este o oportunitate de a reflecta asupra rolului important pe care educația îl joacă în viața noastră și de a celebra munca profesorilor, care sunt cei care ne transmit cunoștințele și ne ajută să ne dezvoltăm ca indivizi.

Ziua Internațională a Educației a fost proclamată de UNESCO în 1994, pentru a marca semnarea, în 1966, a recomandării UNESCO și a „Organizației Internaționale a Muncii privind statutul profesorilor”. În România, această zi a fost introdusă în anul școlar 2013-2014.

În această zi, profesorii și elevii pot participa la activități de educație non-formală, cum ar fi workshop-uri, excursii sau evenimente culturale. De asemenea, este o zi potrivită pentru a reflecta asupra importanței educației în viața noastră.

Educația este un drept fundamental al omului și o cheie pentru dezvoltarea socială și economică. Ea ne ajută să ne dezvoltăm ca indivizi, să ne construim o carieră și să contribuim la societate.

În România, sistemul educațional este în curs de reformă. Guvernul a anunțat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea calității educației, cum ar fi creșterea salariilor profesorilor și modernizarea infrastructurii școlare.

Închisoare cu executare pentru traficanții de drogurii: Proiectul de lege, depus la Camera Deputaţilor

În cursul zilei de miercuri, 4 octombrie, Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei, a anunţat că propunerea legislativă „2 Mai”, iniţiată de parlamentarii PNL, a fost depusă miercuri la Camera Deputaţilor şi va intra pe traseul legislativ.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, prin această iniţiativă se propune eliminarea posibilităţii suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzute de Legea 143/2000.

De asemenea, se propune creşterea de la 2 – 7 ani la 3 – 10 ani a pedepselor prevăzute de Legea 194/2011 pentru anumite fapte de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Iniţiativa legislativă aduce modificări la două acte normative cu incidenţă asupra domeniului drogurilor: Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

„Tragediile din ultima vreme, precum cea de la 2 Mai, impun îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru a lupta eficient împotriva drogurilor. Dacă am fi avut această lege mai devreme, Roberta şi Sebastian, victimele accidentului din vara aceasta produs pe fondul consumului de droguri, poate ar fi fost alături de colegii lor la facultate acum. Este răspunsul necesar faţă de creşterea numărului de cauze penale având ca obiect infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri. În acest sens, menţionăm faptul că, în anul 2023, până la finele lunii septembrie, numărul de astfel de cauze de soluţionat a fost de 22.135 faţă de 18.233 în aceeaşi perioadă din 2022. Dintre acestea, 10.780 de cauze au fost nou înregistrate faţă de 8.484 în aceeaşi perioadă a anului 2022”, a transmis Gorghiu.

Modernizarea legislaţiei în acest domeniu este cu atât mai importantă cu cât la finalul lui 2022 Agenţia UE anti-drog monitoriza 930 de noi substanţe psihoactive (NSP). Aceste substanţe chimice, realizate în laboratoare clandestine, produc efecte mult mai grave asupra sănătăţii decât drogurile tradiţionale, iar preţul lor este mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină atractive de experimentat pentru tineri, se arată în comunicat.

În prezent, cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanţe psihoactive este de 12 ani. Consumul acestor substanţe la vârste fragede, provoacă consecinţe severe asupra creşterii şi dezvoltării umane.

„Realitatea este chiar mai rea decât reiese din datele statistice. Nu doar consumatorii şi dependenţii au de suferit, ci şi familiile lor, colegii şi prietenii, întreaga societate. Intervenţia rapidă, eficientă şi cu sprijinul tuturor instituţiilor statului cu atribuţii în domeniu, al societăţii civile, folosind toate instrumentele avute la dispoziţie, a devenit necesitate”, a subliniat Alina Gorghiu.

Sursa: ziare.com

Indemnizații internship 2023: Companiile vor fi obligate să plătească mai mulți bani persoanelor aflate în stagii de practică

Companiile care angajează persoane pentru stagii de practică sunt ogligați, conform legii, să ofere o compensație financiară.

Fiecare contract de stagiu de practică trebuie înregistrat într-un registru special al autorităților și trebuie să respecte cerințele privind salariul minim pentru astfel de stagii. Deoarece salariul minim a crescut pentru a doua oară în 2023, indemnizația minimă pentru stagii de practică a crescut și ea automat începând cu această toamnă.

Conform Legii privind stagii de practică nr. 176/2018, firmele și autoritățile care încheie contracte de stagiu de practică cu tineri cu vârsta de cel puțin 16 ani sunt obligate să le asigure o compensație financiară pentru aceste stagii. În caz contrar, acestea riscă amenzi cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei.

La cât a ajuns indemnizația

Suma minimă a compensației pentru stagii de practică trebuie să fie de cel puțin 50% din salariul minim brut, dar se calculează proporțional cu numărul de ore lucrate (maxim 40 de ore pe săptămână, conform legii). Începând cu ianuarie 2023, suma minimă a compensației este de cel puțin 1.500 de lei, în timp ce salariul minim brut a fost 3.000 de lei până recent. Cu toate acestea, începând cu 1 octombrie, odată cu o nouă creștere a salariului minim brut (care a ajuns la 3.300 de lei), suma compensației pentru stagiari a crescut la 1.650 de lei.

Este important de menționat că un stagiu de practică trebuie să fie reglementat printr-un contract, altfel angajatorii riscă amenzi de până la 20.000 de lei. Aceste contracte trebuie înregistrate într-un registru special.

De asemenea, este important de precizat că termenii „stagiu de practică” și „stagiar” nu sunt echivalenți în cadrul legii. Există o lege care reglementează stagiile de practică, așa cum există și o lege care reglementează stagiile pentru absolvenții de învățământ superior. Există diferențe semnificative între cele două tipuri de reglementări.

Cine poate fi angajat pentru internship

Un stagiu de practică se referă la o persoană cu vârsta de cel puțin 16 ani care dorește să-și dezvolte abilitățile profesionale și experiența într-o organizație gazdă, indiferent dacă este sau nu absolvent al unei facultăți și dacă are sau nu experiență profesională. Această persoană semnează un contract conform Legii nr. 176/2018 cu organizația gazdă (care poate fi o firmă privată sau o autoritate/instituție publică). Entitățile care angajează stagiari fără un contract riscă amenzi de până la 20.000 de lei, deoarece acest lucru este considerat muncă la negru. Durata maximă a unui contract de stagiu de practică este de șase luni sau 720 de ore în total.

De asemenea, este posibil ca un contract de stagiu de practică să devină ulterior un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Legea privind stagii de practică oferă un stimulent financiar pentru firmele care fac această tranziție, sub forma unei prime de 1.000 de euro pentru fiecare stagiu de practică care devine un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, cu condiția ca aceeași persoană să devină angajată. Aceste prime pot fi solicitate de către firme de la stat, dar se acordă o singură dată, nu sunt recurente și trebuie solicitate într-un anumit interval de timp.