Rămâi conectat

Actualitate

Salariile muncitorilor români s-au majorat, în medie, cu 30 de lei. Inflația, la un maxim istoric în ultimii 13 ani

Ziarul Unirea

Publicat

în

Salariile muncitorilor români s-au majorat, în medie, cu 30 de lei. Inflația, la un maxim istoric în ultimii 13 ani

Câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.732 de lei, în luna septembrie, cu 44 de lei mai mare decât în luna august, iar salariul mediu net a fost 3.517 lei, în creștere cu 30 de lei, anunță INS.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8.578 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.929 lei).

Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,9%.

În luna septembrie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 14,8% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, respectiv 12,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 3,5% și 8,5% în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite); între 2,0% și 3,5% în fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, fabricarea de mobilă, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2021 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 7,9% în alte activităţi extractive, respectiv cu 7,2% ȋn intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii); între 3,0% și 5,5% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, industria metalurgică, telecomunicaţii, transporturi pe apă; între 1,0% și 2,0% în hoteluri şi restaurante, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), extracţia cărbunelui superior şi inferior, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, cercetare-dezvoltare, colectarea şi epurarea apelor uzate, transporturi aeriene.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+7,6%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică, respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,5% fiecare ȋn parte).


 Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

REGULI noi în școli: Ce se întâmpla cu elevii care întârzie la ore și cu cei violenți. Modificări propuse pentru Statutul Elevului

Ziarul Unirea

Publicat

în

REGULI noi în școli: Ce se întâmpla cu elevii care întârzie la ore și cu cei violenți. Modificări propuse pentru Statutul Elevului

Elevii din România solicită să nu mai fie daţi afară de la ore dacă întârzie şi vor ca tinerii violenţi să aibă consiliere gratuită. Sunt doar câteva dintre propunerile Consiliului Naţional al Elevilor pentru statutul pe care mai marii din Educaţie îl vor finaliza anul viitor. Asociaţiile de părinţi, în schimb, vor legalizarea percheziţiei în şcoală.

Elevilor cere reguli noi în şcoli după ce cazurile de violenţă şcolară au crescut alarmant. De la intrarea şi accesul în şcoală, şi până la consilierea gratuită a tuturor copiilor.

Citește și: BACALAUREAT 2024: Modele de subiecte pentru elevii de clasa a XII-a, publicate de Ministerul Educației

Mihnea Stoica, secretar executiv CNE: Aceste intrări create special pentru elevi pot crea întâi îmbulzeală, pot crea spaţii în care elevii să devină violenți, pot fi spații special destinate în care persoanele care vor să facă rău copiilor ar putea ajunge pentru că știu că există o intrare specială pentru elevi.

Miruna Croitoru, preşedinte CNE: Sunt foarte multe cazuri de elevi care întârzie la ore și nu mai sunt primiți în școală, pe poartă, rămân pe dinafară şi acest lucru îi expune la mai mult risc. Şcoala trebuie să fie un mediu sigur.

Elevii exclud varianta exmatriculării că pedeapsă

Mihnea Stoica, secretar executiv CNE: Să nu existe această parte de suspendare şi exmatriculare pentru că nu ajută la nimic, practic îi luăm dreptul la educație poate interpreta diferit situația, nu că pe o sancțiune, ci că pe un timp liber de la școală.

O elevă care şi-a înjunghiat profesorul în Oradea, un elev atacat lângă şcoală de un hoţ care-i voia banii în Bucureşti şi o profesoară tăiată cu cuţitul de un adolescent sunt cele mai recente cazuri care au zguduit școală românească. Părinţii, în schimb, cer înăsprirea pedepselor pentru copiii violenţi.

Citește și: Evaluare Națională 2024: Modele noi de subiecte la ROMÂNĂ și MATEMATICĂ pentru elevii de clasa a VIII-a

10% dintre elevi au declarat că au intrat în unitățile de învățământ din România cu arme ori spray-uri lacrimogene. Peste 70% au deținut băuturi alcoolice, substanțe etnobotanice și țigări. Tocmai de aceea, acum asociațiile de părinți sunt de acord și cu percheziționarea elevilor la școală, în cazul în care directorul unității primește o sesizare.

Ministerul Educaţiei cere școlilor să vină cu idei împotriva violenței până pe 10 decembrie

Bogdan Cristescu, secretar de stat Ministerul Educaţiei: Se poate vorbi despre măsuri concrete din categoria finanțarea proiectelor care adresează această situație cu 1,4 milioane de lei. Pe de altă parte, ai creșterea numărului de consilieri, ai traininguri pe care le avem în vedere pentru ei, ai toate lucrurile pe care le face ministerul care clădesc, nu sunt breaking news.

Daniela Vişoianu, expert în educaţie: Nu e de ajuns, pentru că nu e doar despre a da bani pentru diverse lucruri, ci a organiza procesul în așa fel încât să funcționeze pentru elevi. Ne îndreptăm spre un buget record al educației în 2024, dar în continuare cea mai mare parte este pentru salarii, o să vedem că dacă împărțim banii pentru programele de prevenție, o să avem cam 50 de bani per elev, care înseamnă extrem de puţin.

Noul Statut al Elevului va fi implementat din februrarie 2024.

Sursa: observatornews.ro


 Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Sport

Opinii Comentarii

Articole Similare