Romii – inconştienţi sau trădători?
Analizând rezultatul alegerilor locale din 10 iunie, anul în curs, am constatat cu stupoare şi cu dezamăgire interesul aproape nul, de-a lungul anilor, al romilor, de a avea reprezentanţi în consiliile locale şi în cel judeţean, care să sprijine implementarea politicilor publice, elaborate de ministerele interesate de îmbunătăţirea situaţiei romilor. Dezinteres ce vine tocmai din partea celor ce ”ţipă” mereu în gura mare că le sunt încălcate drepturile legale cuvenite şi că sunt discriminaţi etnic. Bineînţeles, fiecare rom trebuie să înţeleagă că titulatura de etnic rom nu îţi asigură, obligatoriu, o viaţă decentă şi că tu, ca persoană, nu trebuie să mai faci nimic, decât să aştepţi ca cineva să îţi dea o casă, să îţi asigure traiul zilnic, sau că nu trebuie să mergi la şcoală pentru a avea o profesie din care să îţi întreţii familia. Este total greşit dacă unii romi gândesc în acest fel, şi ar trebui să îşi revizuiască atitudinea faţă de societate şi faţă de semenii lor, altfel vor avea în continuare denumirea de asistaţi social.
ONG-urile rome, care militează pentru drepturile membrilor acestei etnii, au făcut tot posibilul, inclusiv prin înţelegeri cu partidele politice puternice aflate la guvernare, ca romii să aibă o viaţă mai bună, dar au depus eforturi în zadar, deoarece romii nu au recunoştinţă, iar puterea de decizie a ONG-urilor în administraţia locală şi centrală este limitată. Vor mai trece mulţi ani de acum înainte şi viaţa lor va fi la fel, va fi poate chiar mai rea, dacă nu vor face singuri efortul de a-şi îmbunătăţi situaţia, pentru că bugetul naţional este diminuat, iar Uniunea Europeană va sista la un moment dat finanţările către acest grup ţintă, considerat vulnerabil, deoarece efectul pozitiv dorit nu este vizibil iar romii nu îşi trimit reprezentanţi în administraţia publică locală şi centrală, prin vot, o dată la 4 ani, (ceea ce nu-i costă nimic), reprezentanţi capabili să caute soluţiile potrivite nevoilor lor, ale romilor.
Mă întreb dacă într-adevăr romii sunt marginalizaţi şi nu sunt egali în şanse, comparativ cu majoritarii, pentru că din ceea ce reiese, ei nu au interes de a fi reprezentaţi de oameni aparţinând etniei lor. Probabil unii nici nu sunt interesaţi să se rezolve problemele cu care se confruntă etnia, deoarece odată ce acestea ar fi rezolvate romii nu ar mai avea ce să ceară din ceea ce li se oferă azi cu largheţe. Aşadar, citându-i pe unii, „las’ că-i bine şi aşa”, vreau să arăt că viaţa lor nu va fi prea roză în curând, iar zicala „fă-te prost, să o duci bine” nu mai ţine de ceva timp!
Expert local pe
problemele romilor
Ovidiu NOTAR
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Actualitate
Prelungirea TVA de 9% în loc de 21% pentru achiziția locuințelor, până la 1 octombrie 2026, votată de Senat
Prelungirea TVA de 9% în loc de 21% pentru achiziția locuințelor, până la 1 octombrie 2026, votată de Senat Persoanele fizice din România ar putea achiziționa în continuare locuințe cu TVA de 9% în loc de 21%. Măsura ar putea fi prelungită până la data de 1 octombrie 2026, potrivit unui proiect adoptat luni la […]
Proiectul privind reducerea accizei la carburanți, adoptat de Senat. Motorina s-ar putea ieftini cu până la 84 de bani pe litru
Proiectul privind reducerea accizei la carburanți, adoptat de Senat. Motorina s-ar putea ieftini cu până la 84 de bani pe litru Senatul a adoptat luni, 27 iulie 2026, în sesiune extraordinară, proiectul care prevede instituirea situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, fiind stabilit un mecanism prin care acciza la motorină va […]
Radu Georgescu, economist: „Economia reală a României încetinește, iar antreprenorii simt asta în fiecare zi”
Radu Georgescu: „Economia reală a României încetinește, iar antreprenorii simt asta în fiecare zi” Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, susține economistul Radu Georgescu, care afirmă că mesajele primite zilnic din partea mediului de afaceri conturează o imagine mult diferită de cea prezentată în discursul public. „Vorbesc în fiecare […]







