Rămâi conectat

Actualitate

România, ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE: Scădere de la an la an

Ziarul Unirea

Publicat

în

România, ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE: Scădere de la an la an

Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022, însă România a fost ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE, de la o lună la alta, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE, în luna iunie comparativ cu luna mai. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (6,7%) şi Malta (4,8%). În schimb, ţările cu cel mai puternic declin al producţiei industriale, de la o lună la alta, sunt România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,9%, şi Belgia, cu un declin de 2,2%.

Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 2,1% a producţiei de bunuri de capital, urmată de un avans de 0,7% al producţiei de energie.

Elit - Gustul Desăvârșit

În ritm anual, luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, producţia industrială a crescut cu 2,4% în zona euro şi cu 3,2% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (25,4%) şi Danemarca (25%). Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Belgia, minus 11,6%, Slovacia, minus 5,7%, şi România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,7% în luna iunie, după ce în mai a crescut cu 2,6%.

Şi de data aceasta, creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special producţiei de bunuri de capital, care au înregistrat un avans de 7,5%, urmat de o majorare de 2,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi o creştere de 2,4% a producţiei de energie.

Creşterea producţiei industriale în zona euro în luna iunie este de trei ori mai mare decât prognozau analiştii intervievaţi de Reuters care mizau pe un avans de 0,2% comparativ cu luna anterioară şi o creştere de 0,8% în ritm anual.

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială din România a scăzut, în luna iunie, atât comparativ cu luna anterioară, cu 4,7%, cât şi cu aceeaşi perioadă din anul anterior, cu 2%.

Potrivit INS, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,7%, faţă de luna mai, marjă în care producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 5,3%, industria prelucrătoare cu 4,8% şi industria extractivă cu 0,7%. De asemenea, în acelaşi interval, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat cu 3,9%, ca efect al scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4%) şi industriei prelucrătoare (-2,8%). Pe de altă parte, industria extractivă a crescut cu 1,6%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2022, producţia industrială a scăzut cu 2%, ca serie brută, din cauza activităţilor înregistrate de: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,6%), industria extractivă (-4,5%) şi industria prelucrătoare (-0,8%).

Totodată, de la an la an, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică (-3,7%), ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9%), industriei extractive (-5%) şi industriei prelucrătoare (-3,3%).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

COȘMARUL unei comune din Alba: Nu mai poate să își plătească facturile și furnizorul de energie electrică a oprit alimentarea pentru un dispensar și alte câteva puncte

URSALEȘ Iulian

Publicat

în

COȘMARUL unei comune din Alba: Nu mai poate să își plătească facturile și furnizorul de energie electrică a oprit alimentarea pentru un dispensar și alte câteva puncte

Comuna Roșia Montană din Munții Apuseni se confruntă cu mari probleme după ce nu mai poate să își plătească facturile de aproape trei luni de zile. Joi, 29 septembrie, furnizorul de energie electrică a oprit alimentarea pentru dispensarul comunal din satul Cărpiniș, iluminatul public din satul Gura Roșiei și baia comunală.

Viceprimarul Vasile Morariu susține că sunt datorii la Electrica și la stația de pompe care asigură alimentarea cu apă potabilă a comunei, dar și la sediul primăriei. Toate acestea au loc în contextul în care administrația locală nu mai poate să plătească facturile după ce funcționarul primăriei a refuzat să pună vizele CFP (control financiar preventiv).

Elit - Gustul Desăvârșit

Angajatul primăriei responsabil de viza CPF nu are încredere și singuranță în a pune parafa pe facturile emise, mai ales cele din achiziții publice, unde serviciul a fost externalizat către o firmă privată. Funcționarii primăriei nu vad contractele făcute în urma licitației, ci doar cum vin la semnat și stampilat pentru a fi făcute plățile.

Doi funcționari desemnați cu viza CPF au adus adeverințe medicale sau și-au luat concediu medical și, astfel, au refuzat să semneze pentru control financiar preventiv. Viceprimarul susține că nu vede o rezolvare rapidă a situației, având în vedere că nu ar mai exista niciun funcționar în primărie care să preia această atribuție.

În plus, conturile Primăriei Roșia Montană au fost blocate în urma unei executări judecătorești. Administrația locală a fost obligată în instanță să plătească suma de 141.721 de lei unei firme din Cluj care a exectuat în trecut lucrări la rețeaua de apă și canalizare. Deoarece suma aferentă contractului nu a fost plătită integral, firma a acționat în instanță primăria și a cîștigat procesul.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

DOLIU în lumea teatrului: A murit Alexandru Arșinel. Actorul avea 83 de ani

Ziarul Unirea

Publicat

în

DOLIU în lumea teatrului: A murit Alexandru Arșinel. Actorul avea 83 de ani

Alexandru Arşinel s-a născut în localitatea Dolhasca, judeţul Suceava, potrivit www.teatrultanase.ro.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1962, avându-i colegi de promoţie pe Constantin Diplan, Camelia Zorlescu, Ion Andrei, Harry Baranga şi Harry Zomenov. A fost repartizat împreună cu majoritatea colegilor săi la Teatrul de Stat din Târgu Mureş, unde a înfiinţat secţia română a acestui teatru. Aici l-a interpretat pe Kuklin în spectacolul ”Oceanul” de Al. Steiu, în regia lui Cristina Munteanu, a fost Maiorul în ”Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, în regia lui Mihai Paxino, Fabian în ”A 12-a noapte” de William Shakespeare, în regia lui Eugen Mercus şi Titta Nane în piesa ”Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, în regia semnată de Mihai Reicu. La Teatrul Naţional din Bucureşti a putut fi văzut interpretând rolul lui Prisâpkim în spectacolul ”Ploşniţa” de V. Maiacovski.

Elit - Gustul Desăvârșit

A jucat, începând din 1967, zeci de roluri în spectacole cu mii de reprezentaţii atât la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” din Bucureşti cât şi la Grădina Boema: musicalul ”Groapa” de Eugen Barbu şi Radu Şerban, musicalul ”Doctore sunt al dumneavoastră”, de Aurel Storin şi Vasile Vasilache jr., spectacolul ”Revista cu paiaţe” de Mihai Maximilian, muzica V. Veselovski, ”Deschis pentru renovare” de Alexandru Mirodan, ”Se caută o vedetă” de Aurel Felea şi Sandi Rudeanu, ”Vino să ne vezi diseară” de Petre Bărbulescu, ”Nicuţă . . . la Tănase” de Nicuţă Tănase şi Marin Traian, ”Aventurile unei umbrele” de Nell Cobar, ”Uite că nu tac” de Petre Bărbulescu, ”Savoy, Savoy” de Eugen Rotaru şi Marius Ţeicu, ”Sonatul lunii” de Saşa Georgescu şi Puiu Călinescu, ”Un băiat de zahăr… ars” de Harry Negrin şi Puiu Călinescu, ”Bimbirică” comedie muzicală de Aurel Storin, ”Scandal la Boema”, ”Nevestele vesele din Boema”, ”Boema, slăbiciunea mea”, ”Boema, bucuria mea”, ”Artiştii şi Boema”, ”Stela, stelele şi Boema”, ”Bună seara, Boema”, ”Carre de aşi”, ”Hohote în Paradis”, ”1001 de glume” de Mihai Maximilian şi V.Veselovski, ”Ah, femeile” de Mihai Maximilian, ”Nimic despre papagali”, ”Ok, Melody”, ”Comedie pe Titanic”, ”Piei, drace!”, ”Vivat Revista!”, ”Hohote în Herăstrău”. De asemenea, a avut numeroase apariţii în emisiuni de divertisment la radio, dar şi la televiziune, şi a făcut numeroase turnee în străinătate.

Alexandru Arşinel a format împreună cu marea actriţă Stela Popescu (1935-2017), începând din 1978, un cuplu artistic celebru atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind vedetele incontestabile ale teatrului de revistă. În stagiunea 2008-2009, spectacolul „Aplauze, aplauze” a marcat împlinirea a 30 de ani de activitate a cuplului Stela Popescu – Alexandru Arşinel. Totodată, pentru activitatea lor, cei doi mari actori au fost răsplătiţi, în 2002, cu Premiul special al UNITER pentru teatrul de revistă.

Actorul a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, dintre care amintim: ”Cercul” de Mircea Radu Iacoban, ”O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, ”Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu (regia Paul Stratilat), comediile muzicale ”Franţuzitele” de Magda Duţu şi ”Un poet romantic” de Matei Milo, ”Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, ”Căsătorie cu de-a sila” de Moliere, ”Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Femeile care ucid bărbaţii” de Michal Tonecki, ”Adunarea femeilor” de Aristofan sau ”Aventurile Baronului Münchausen” de Gottfried August Bürger, ”Romeo şi Julieta nu mor niciodată” de D.D. Pătrăşcanu, ”Pe urmele dosarului albastru” de R. Negoiţă, regia Titel Constantinescu, ”Drumul Victoriei” de G. Sacadat, N. Smirnov, regia Dan Puican, ”Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, regia Mihai Raicu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Petiție Declic: Nu trageți dreptatea pe dreapta. Anchetați licitația poliției pentru BMW-uri

Ziarul Unirea

Publicat

în

Petiție Declic: Nu trageți dreptatea pe dreapta. Anchetați licitația poliției pentru BMW-uri

Comunitatea Declic a lansat, joi, o petiție online adresată Laurei Codruţa Kövesi, procuroare-șefă a Parchetului European, prin care se cere investigarea modului în care s-a desfășurat licitația prin care MAI cumpără 600 de mașini BMW 320 iX de la dealerul Automobile Bavaria.

„Ministerul Afacerilor Interne cumpără 600 de BMW-uri de la prietenul președintelui, printr-o licitație ce pare a fi cu dedicație. MAI nu s-a zgârcit, jumătate din valoarea contractului este din bani europeni. Între timp, suntem îndemnați să mai strângem cureaua”, au scris cei de la Declic pe Facbook.

Ce spune petiția

Elit - Gustul Desăvârșit

„De ce este important?

Firma prietenului președintelui, Automobile Bavaria, va primi prin contract 98 de milioane de lei fără TVA. Jumătate din banii cu care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va onora contractul sunt europeni (din programul POIM). [1]

La licitație s-a prezentat o singură firmă. Specificațiile din caietul de sarcini arată ca și cum ar fi scrise doar pentru mașini BMW, motiv pentru care licitația pare că a fost aranjată.

Contractul nu a fost încă onorat. De aceea, investigația ar trebui să înceapă cât mai repede.

Vrem să aflăm de ce Poliția cumpără mașini scumpe prin licitații suspecte în timp ce restul cetățenilor trebuie să strângă cureaua.

Ne întrebăm cum se explică faptul că, la trei zile de la încheierea licitației, miniștrii PNL s-au întâlnit cu patronul Automobile Bavaria, Michael Schmidt, la un eveniment public organizat de acesta. [2] Printre participanții liberali s-au numărat premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne, Lucian Bode. De la eveniment nu a lipsit nici președintele Klaus Iohannis.

Doar o investigație din partea autorităților competente poate stabili dacă licitația a fost trucată”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea