România, în topul UE la morţi în accidente rutiere. Combinaţia letală, drumuri proaste şi şoferi care nu prea sunt capabili să conducă
România, în topul UE la morţi în accidente rutiere. Combinaţia letală, drumuri proaste şi şoferi care nu prea sunt capabili să conducă
Victimele din accidentele mortale, care se petrec pe șoselele din România, ajung la o rată dublă faţă de cea înregistrată în medie în Uniunea Europeană.
În 2020, pe şoselele europene au fost cu 4.000 de victime mai puţin faţă de anul precedent, dar România rămâne ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe victime ale accidentelor rutiere – 85 la un milion de locuitori.
Deşi evoluţia fără precedent constatată în 2020 a determinat anumite schimbări în clasamentul ratelor mortalităţii pe ţări, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18/1 milion), în timp ce România (85/1 milion) a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii în 2020. Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.
Conform documentului, pe lângă îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi a vehiculelor, scăderea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei, a avut un impact clar, deşi nu poate fi măsurat, asupra numărului de accidente rutiere mortale.
Datele CE arată că în România a fost înregistrată o scădere cu 12% a numărului de accidente soldate cu decese faţă de anul 2019 şi chiar cu 31% faţă de 2010. Totuşi, aceasta a fost cea mai mică rată de scădere a numărului de accidente mortale din UE, mai arată datele oficiale. În afara României, cea mai periculoasă ţară din Europa din acest punct de vedere, valori mari ale indicatorului decese din accidente rutiere la 1.000 de locuitori se observă în Letonia (74), Bulgaria (67) şi Polonia (65).
„România trebuie să investească masiv şi urgent în soluţii pentru siguranţa rutieră: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educaţie, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu. Sper ca investiţiile în transporturi prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să aibă o componentă consistentă de siguranţă rutieră. România are nevoie de o strategie integrată în această privinţă, care să lege investiţiile în infrastructură de cadrul legislativ’’, a declarat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.
La volanul unei arme
Campion naţional de raliu, dar şi patron al unei şcoli de pilotaj şi conducere defensivă, Valentin Porcişteanu a explicat pentru „Adevărul” că, în România, pericolele de pe drumurile publice au mai multe cauze: „În primul rând, infrastructura adecvată sau mai degrabă lipsa ei. Toată lumea ştie că nu avem destule autostrăzi şi că circulăm pe şosele naţionale care ne pun viaţa în pericol. Problema este că şi autostrăzile care există devin adevărate capcane nu de puţine ori. Gardurile împrejmuitoare nu mai sunt şi se înregistrează zeci de accidente cu animale intrate pe calea de rulare, mai ales noaptea. Din când în când mai avem chiar şi un pieton care mai traversează autostrada sau câte un şofer care mai circulă pe contrasens. Pe o autostradă bine concepută, acest lucru nu ar fi posibil. Apoi, sunt un pericol şi utilajele de întreţinere lăsate aiurea sau gropile imense care pot cauza explozii de pneuri”, a precizat pilotul.
Combinaţia letală
Vali Porcişteanu spune că, pe de altă parte, şoferii nu au o pregătire corespunzătoare. „Accidente fatale apar şi pentru că şoferii, după parcurgerea cursurilor la şcolile de şoferi, nu mai participă la cursuri de recalificare sau specializare. Ca în orice disciplină, e nevoie să se facă din când în când recalificări, dar la şoferie nu se întâmplă asta: iei permisul şi mergi până mori. La şcoala de şoferi nu te învaţă nimeni cum să circuli pe autostradă, că pe aceste tronsoane nu trebuie să rulezi nici prea tare, dar nici prea încet pentru că ajungi o şicană mobilă. Aşadar, toate deprinderile de şofat sunt obligatoriu de reîmprospătat. Am oameni care au venit la cursuri de conducere defensivă şi care, după ce au fost în simulatoare de accident, au realizat pericolul. Şi-au dat seama că o maşină este ca o armă care poate ucide dacă nu e folosită cum trebuie. Dar prea puţini vin la aceste cursuri şi aşa dăm de combinaţia letală. Adică avem şi drumuri proaste, şi şoferi care nu prea sunt capabili să conducă”, mai arată pilotul.
În fine, Vali Porcişteanu mai susţine că şi pietonii sunt o sursă a accidentelor. „Traversarea prin locurile nepermise este o cauză importantă a deceselor din accidentele rutiere. Mulţi refuză să folosească pasarele precum cele de pe DN1 pentru că le e mai comod să treacă strada decât să urce şi să coboare scări. Oamenii nu sunt civilizaţi şi nu înţeleg că trebuie să traverseze prin locurile permise, de acolo porneşte tot”, încheie Porcişteanu.
Sursa: adevarul.ro
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Actualitate
România devine, pentru o săptămână, centrul rezerviștilor NATO: peste 500 de militari din 29 de state se reunesc la București
România devine, pentru o săptămână, centrul rezerviștilor NATO: peste 500 de militari din 29 de state se reunesc la București Bucureștiul intră în centrul atenției Alianței Nord-Atlantice în perioada 2–8 august. România găzduiește cea mai mare reuniune anuală a rezerviștilor militari din statele NATO și partenere, într-un moment în care rolul forțelor de rezervă a […]
Cum îți recuperezi permisul de conducere mai repede în 2026: Test de 15 întrebări la Poliția Rutieră și alte condiții obligatorii
Cum îți recuperezi permisul de conducere mai repede în 2026: Test de 15 întrebări la Poliția Rutieră și alte condiții obligatorii Șoferii din Românai care rămân temporar fără dreptul de a conduce pot solicita, în anumite condiții, reducerea perioadei de suspendare, însă procedura aplicabilă în 2026 nu mai este aceeași cu cea cunoscută de mulți […]
Programul Noua Casă 2026: Avansul minim ar putea fi redus de la 15% la 5%. Cine ar putea beneficia
Programul Noua Casă 2026: Avansul minim ar putea fi redus de la 15% la 5%. Cine ar putea beneficia Regulile programului „Noua Casă” ar putea fi schimbate. Parlamentarii vor să dea o şansă mai multor tineri sub 35 de ani care strâng bani pentru o locuinţă și propun reducerea avansului minim de la 15% la […]









