România, furnizor de gaze ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import. Expert: „Rolul cel mai prost”

România, furnizor de gaze ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import. Expert: „Rolul cel mai prost”

România are o oportunitate strategică odată cu intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să renunțe la importurile de gaze rusești. Cu toate acestea, țara riscă să rămână într-o poziție dezavantajoasă pe piața regională, exportând gaze din Marea Neagră și importând ulterior la prețuri mai ridicate, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză publicată duminică, 4 octombrie 2026.

Potrivit specialistului, România ar putea ajunge în situația de a vinde gaze ieftine pe piețele externe, în timp ce costurile unor importuri mai scumpe ar fi transferate în principal către consumatorii români.

Analiza, intitulată „Europa schimbă harta gazelor. România se ocupă de găinării”, subliniază că debutul producției de gaze din Neptun Deep, estimat pentru prima jumătate a anului 2027, coincide cu calendarul european de eliminare a importurilor de gaze rusești. De la 1 ianuarie 2027 ar urma să fie restricționat accesul gazului natural lichefiat rusesc pe piața UE, iar de la 30 septembrie, cu posibilitatea unei amânări până la 1 noiembrie în anumite condiții legate de stocuri, și importurile de gaze rusești prin conducte.

În acest context, România va începe să aducă pe piață volume suplimentare de gaze chiar în perioada în care Europa va trebui să își diversifice sursele de aprovizionare. Chisăliță consideră că această suprapunere reprezintă o oportunitate importantă pentru România, care ar putea să își consolideze poziția energetică în sud-estul Europei.

Potrivit acestuia, România ar fi putut pregăti din timp o strategie care să combine producția internă din Marea Neagră cu importuri de GNL american, acces la terminale, dezvoltarea infrastructurii de transport și înmagazinare și încheierea unor contracte cu clienți din regiune.

„Să cumperi gaze este ușor. Să construiești o piață pentru ele cere competență. Să transformi această piață în influență regională cere oameni de stat”, susține președintele AEI.

El avertizează că achiziția de gaze fără contracte de vânzare, fără capacități de transport asigurate și fără o evaluare completă a costurilor poate genera riscuri financiare pentru companiile implicate și, în final, pentru consumatori.

Chisăliță critică și invocarea securității energetice pentru justificarea unor operațiuni comerciale ale căror costuri și beneficii nu sunt prezentate public în detaliu.

„Securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri. Folosită ca formulă solemnă care închide orice discuție, ea devine paravan pentru decizii slabe”, afirmă acesta.

O altă temă abordată în analiză este mecanismul de preempțiune al statului asupra gazelor din Marea Neagră, prevăzut prin Legea 171/2026. Potrivit lui Chisăliță, autoritățile ar trebui să explice clar care este scopul achizițiilor, volumele vizate, prețurile și sursa finanțării.

Specialistul susține că măsurile adoptate în domeniu pot influența semnificativ piața și avertizează că intervențiile statului trebuie evaluate inclusiv prin prisma efectului asupra consumatorilor.

În opinia sa, România ar trebui să folosească poziția pe care o va dobândi prin creșterea producției de gaze pentru a negocia la nivel european investiții în infrastructură, interconectări și proiecte industriale. În acest scenariu, gazele din Marea Neagră nu ar reprezenta doar o sursă de venituri bugetare, ci și un instrument pentru dezvoltarea economiei interne.

Chisăliță atrage atenția că veniturile obținute din exploatarea resurselor naturale ar trebui analizate și prin prisma efectelor pe termen lung asupra industriei, ocupării forței de muncă și exporturilor cu valoare adăugată.

„Un dividend încasat astăzi nu justifică ratarea unei oportunități pentru următorii zece ani”, afirmă președintele AEI.

El consideră că autoritățile trebuie să ofere mai multă transparență în privința deciziilor privind achizițiile și comercializarea gazelor, astfel încât consumatorii să poată înțelege cine își asumă riscurile și cine beneficiază de pe urma tranzacțiilor.

În concluzie, Dumitru Chisăliță susține că intrarea în producție a Neptun Deep și retragerea treptată a gazului rusesc de pe piața europeană creează o conjunctură favorabilă României, însă valorificarea acesteia depinde de strategia comercială, infrastructura disponibilă și modul în care statul va utiliza veniturile și resursele rezultate din producția de gaze.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News