Remedii naturiste pentru gripa de primăvară

Iată că, măcar din punct de vedere calendaristic, a sosit şi multiubita primăvară, iar natura se întoarce încet, dar sigur, la viaţă. Deocamdată este extrem de prudentă. Gerurile şi ninsorile se pot întoarce oricând, iar soarele acestor prime zile de martie este încă prea delicat şi anemic pentru a putea încălzi. Parte „nedesfăcută” de universul în care a fost aşezat, omul este şi el supus capriciilor anotimpului tulbure dintre iarnă şi primăvară. Iată-ne deci pândiţi de o mulţime de boli care ne-nhaţă pe nevăzute, când ne aşteptam mai puţin. În fruntea lor, o cunoştinţă mai veche: gripa, insistentă şi antipatică, tocmai acum, când starea noastră de spirit se pregătea şi ea să înflorească. Aşa se face că pentru unii, în loc să bată la uşă bucuria zilelor însorite, au bătut durerile de gât, răceală şi tusea. Din fericire, sipetul cu remedii naturiste mai are în sertare leacuri rapide, pe care vi le punem în continuare la dispoziţie.
lBăile fierbinţi
Atunci când simţim primele frisoane, când începe să ne curgă nasul său deja avem durerile de gât specifice răcelii, băile fierbinţi sunt ajutorul cel mai rapid pentru a opri în faşă boală, care altfel ne-ar da bătăi de cap zile în şir. Cum procedăm? Simplu: umplem o cadă cu apă caldă la 37 grade C, temperatura pe care o verificăm fie cu termometrul de baie, fie înmuind puţin cotul în ea (temperatura apei trebuie să fie doar puţin mai ridicată decât cea a corpului); intrăm în cadă şi lăsăm să mai curgă puţină apă fierbinte, aşa încât temperatura apei să mai crească cu un grad – două, maximum trei; rămânem în apă fierbinte (pe care o mai încălzim din când în când prin adăugarea de apă la temperatură ridicată) vreme de 30-45 de minute, şi pentru a pune foarte bine sângele în mişcare, facem eventual un periaj energic al tălpilor, al pieptului şi al gâtului; imediat după ce am ieşit din apă ne ştergem, ne ungem cu puţină cremă pe întregul corp (pielea fiind degresată de contactul prelungit cu apă fierbinte) şi apoi ne băgăm pentru măcar jumătate de oră sub pături, la căldură, căutând să ne relaxăm cât mai profund. Aceste băi, cunoscute încă de pe vremea bunicilor, sunt încadrate într-o terapie extrem de la modă – termoterapia – şi, dincolo de faptul că ne relaxează şi ne dau o senzaţie plăcută de confort, au un puternic efect antigripal. De ce? Pentru că la temperaturi ale corpului ceva mai ridicate decât în mod obişnuit, capacitatea de luptă a sistemului imunitar creşte simţitor, în timp ce rezistenţa microbilor scade considerabil. Rezultatul este spectaculos: virusurile gripei sunt anihilate în câteva ore, iar organismul capăta imunitate naturală la tipul respectiv de gripă.
lSucul de citrice
Luaţi o lămâie sau un grapefruit cu tot cu coajă şi spălaţi-l foarte bine (pentru a îndepărta eventualele substanţe chimice cu care a fost tratat). Daţi pe răzătoare coajă (atât partea galbenă, cât şi cea albă de dedesubt) şi puneţi-o deoparte. Apoi stoarceţi foarte bine fructul într-un pahar, adăugaţi una-două linguriţe de miere, coaja rasă anterior şi completaţi restul cu apă. Lăsaţi o ora-doua la macerat totul, după care puteţi bea elixirul obţinut. Dacă un suc obişnuit, obţinut doar din miezul fructului, are un uşor efect înviorător şi aduce o cantitate destul de redusă de vitamina C, sucul complet, obţinut din miez şi coaja, este un medicament redutabil. Uleiurile aromatice secretate în partea de suprafaţă a cojii, pe lângă faptul că au acel excepţional parfum al citricelor, sunt şi agenţi antiinfecţioşi foarte puternici, în timp ce nişte substanţe amare conţinute de coaja albă, numite flavone, au un efect excepţional de reducere a febrei, de stimulare a imunităţii, de protecţie a inimii şi vaselor de sânge. Beţi trei-patru pahare din acest suc într-un interval de timp de 12 ore şi veţi obţine un efect superior celui al medicamentelor obişnuite, care de obicei acţionează doar asupra simptomelor, fără a trata gripă propriu-zisă.
lSupele calde
Chiar dacă pare mai degrabă aliment decât medicament, supa caldă (mai ales de găină) a devenit în ultimii ani un remediu la modă. Tot mai mulţi medici recomandă persoanelor răcite, înaintea clasicelor antibiotice, aspirine şi paracetamoale, supele fierbinţi asezonate cu verdeaţă (mărar şi pătrunjel, în special) din belşug. Cum poate substitui o banală supa medicamentele obişnuite? Simplu, prin conţinutul de substanţe antibiotice naturale al multor legume care intră în compoziţia ei, între care la loc de frunte se află ceapa, ţelina şi pătrunjelul. Mai mult, supa fierbinte este un adevărat elixir pentru gât şi căile respiratorii superioare, prin însuşi efectul său termic (bacteriile şi virusurile nu rezistă la temperaturi ridicate). Şi ar mai fi un mic secret: în timp ce alimentele obişnuite necesită un efort considerabil al organismului pentru digestie (ceea ce scade simţitor capacitatea de luptă a sistemului imunitar), supele aduc un surplus considerabil de energie, fără a solicita prea mult digestia. Mai ales în primele săptămâni de primăvară, supele calde de legume sunt un aliment excelent, deopotrivă energizant şi uşor, mărind capacitatea de apărare a organismului şi ajutându-l în eventualitatea unor infecţii respiratorii. Dacă simţiţi că răceala va dă târcoale, eliminaţi temporar (pentru minimum 24 de ore) orice alt aliment şi întreţineţi-vă cu sucuri din fructe proaspete şi aceste supe fierbinţi. Este foarte posibil să nu mai aveţi nevoie de un alt remediu.
l Usturoiul
În timpul epidemiei de gripă sau atunci când simţiţi că vă pândeşte răceala, usturoiul face minuni. Mestecaţi câte o jumătate de căţel de usturoi dimineaţa, la prânz şi seara, pentru a preveni îmbolnăvirea. Dacă v-a prins răceala, zdrobiţi cinci căţei de usturoi şi amestecaţi-i bine cu 10 linguriţe de miere de albine lichidă. Luaţi din acest preparat câte o linguriţă din jumătate în jumătate de oră şi înghiţiţi-l încet, lăsându-l să alunece pe gât. Savanţii au descoperit mai mult de douăzeci de substanţe antivirale şi antibacteriene în usturoi, care este unul dintre cele mai puternice antigripale cunoscute.
l Cataplasmele cu muştar
În magazinele naturiste găsiţi micile boabe galbene ale muştarului şi nişte seminţe uşor alungite, închise la culoare, cu efect calmant asupra pielii – seminţele de in. Din aceste două ingrediente se obţine un leac redutabil contra bronşitei, gripei şi pneumoniei: cataplasma cu muştar. Iată cum se prepară ea: în râşniţa electrică se pun o linguriţă de boabe de muştar şi 4-5 linguriţe de seminţe de în; se macină cele două ingrediente împreună, după care se pun într-un vas în care se adăugă apă călduţă, amestecând până se formează un terci; terciul astfel obţinut se întinde pe un tifon pus pe zona pieptului şi gâtului, unde se ţine vreme de 15-60 de minute. Acest leac străvechi stimulează circulaţia sângelui în zona pieptului, intensifică reacţia imunitară la nivelul plămânilor şi arborelui bronşic, prevenind complicaţiile răcelilor.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...