Relația românilor cu instituțiile financiare. Peste trei sferturi se declară mulțumiți de modul în care interacționează cu acestea
Un studiu de piață realizat în mediul on-line relevă date interesante în legătură cu integrarea financiară a consumatorului român. Peste 75% din cei chestionați au declarat că au o relație bună cu instituțiile financiare, fiind prezentate și motivele care stau la baza dificultăților în plata ratelor.
Reacţia pozitivă a băncilor la procedura concilierii este una îmbucurătoare, în contextul în care, potrivit celui mai nou studiu CSALB realizat în parteneriat cu Finzoom.ro, nivelul de integrare financiară a consumatorilor români este unul crescut: doar 8% dintre respondenţii online spun că nu folosesc niciun produs bancar şi nu deţin nici măcar un cont curent sau un card.
În general, românii nu au întâmpinat probleme cu banca sau cu un IFN, peste 75% dintre cei chestionaţi declarând că au o relaţie bună cu instituţiile financiare. Dintre românii care sunt nemulţumiţi de relaţia cu băncile/IFN-urile, 38% au menţionat comisioanele drept principala cauză, iar 33% condiţiile contractuale considerate dezavantajoase.
Un procent de 15% dintre cei intervievaţi spun că au dificultăţi la plata ratelor, iar printre principalele cauze care au dus la întârzieri se numără schimbarea situaţiei economice generale şi schimbarea situaţiei familiale (plasate pe primele două locuri de 55% dintre respondenţii la chestionar).
Dintre situaţiile familiale care generează dificultăţi în plata ratelor, cele mai importante sunt: pierderea locului de muncă pentru cel puţin un susţinător al familiei (37%), apariţia unei cauze/probleme medicale care necesită rezolvare urgentă (23%), precum şi scăderea venitului pentru cel puţin un membru al familiei (23%).
Studiul a fost realizat online, în luna iunie, pe un eşantion de 1.220 persoane intervievate, 34% cu vârsta cuprinsă între 45-64 ani şi 33% cu vârsta între 35-44 ani, majoritatea femei salariate (71%), cu o vechime de peste 15 ani (42%). Potrivit aceluiaşi studiu, produsele financiare cele mai folosite sunt cardurile de debit (28%), cardurile de credit (23%) şi conturile curente (21%), in timp ce credite deţin doar 13% dintre respondenţi.
Vizibil, cuantificabil şi benefic – aşa descriu băncile efectul implicării CSALB în rezolvarea problemelor dintre consumatori şi instituţiile financiare. După aproape trei ani şi jumătate de activitate a Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) se constată o deschidere din ce în ce mai mare a instituţiilor bancare din România către rezolvarea pe cale amiabilă a problemelor cu consumatorii.
Majoritatea băncilor au înfiinţat structuri interne dedicate, au pregătit personalul pentru interacţiunea cu echipa de conciliatori CSALB şi pentru soluţionarea amiabilă a cererilor consumatorilor, transmise către Centru. În plus, consumatorii sunt informaţi de existenţa CSALB încă de la semnarea contractelor, precum şi prin intermediul materialelor de informare disponibile în sucursale şi agenţii .
sursa: adevarul.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]