Reforma Parchetelor: Cinci unități din Alba vor funcționa sub conducerea unui singur parchet. Ce se schimbă pentru procurorii din județ

Reforma Parchetelor: Cinci unități din Alba vor funcționa sub conducerea unui singur parchet. Ce se schimbă pentru procurorii din județ

Ministerul Justiției pregătește o reorganizare amplă a parchetelor din România, prin care 134 de unități de pe lângă judecătorii vor fi comasate în structuri județene, cu sedii principale în reședințele de județ. În Alba, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia ar urma să devină sediul principal, iar unitățile din Aiud, Blaj, Câmpeni și Sebeș vor funcționa ca sedii secundare permanente. Reforma vizează reducerea funcțiilor de conducere, o mai bună distribuire a dosarelor și economii importante la bugetul Ministerului Public.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că a fost elaborat un proiect de lege pentru reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, care prevede reducerea numărului acestora de la 175 la 41. Măsura nu presupune dispariția activității judiciare din orașele în care funcționează în prezent aceste unități, ci integrarea lor într-o structură unică la nivelul fiecărui județ, cu sedii secundare permanente.

Proiectul a fost elaborat în colaborare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. După avizarea interinstituțională, acesta urmează să fie supus aprobării Guvernului și transmis Parlamentului.

Cum va fi reorganizat sistemul parchetelor în Alba

În județul Alba, reorganizarea ar urma să reunească cele cinci parchete de pe lângă judecătorii într-o singură structură, cu sediul principal la Alba Iulia.

Potrivit proiectului, configurația va fi următoarea:

*Alba Iulia – sediul principal al parchetului județean;

*Aiud – sediu secundar permanent;

*Blaj – sediu secundar permanent;

*Câmpeni – sediu secundar permanent;

*Sebeș – sediu secundar permanent.

Fiecare sediu secundar își va păstra propria circumscripție, corespunzătoare celei a judecătoriei din localitatea respectivă. Cu alte cuvinte, activitatea parchetelor nu va fi mutată în întregime la Alba Iulia, iar cetățenii vor putea beneficia în continuare de servicii judiciare în localitățile în care funcționează actualele judecătorii.

Schimbarea majoră va fi una de organizare și conducere: cele patru unități din afara reședinței de județ nu vor mai avea statutul actual de parchete independente, ci vor face parte dintr-un parchet unic, coordonat de la Alba Iulia.

Probleme de personal și posturi vacante în parchetele din Alba

Datele privind încadrarea cu procurori arată că și la nivelul județului Alba există diferențe între unitățile de parchet, atât în privința ocupării schemelor de personal, cât și a resurselor disponibile.

Potrivit situației posturilor publicate de Consiliul Superior al Magistraturii pentru 22 decembrie 2025, gradul de ocupare la parchetele din județ era următorul:

*Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia: 70%;

*Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni: 50%;

*Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud: 60%;

*Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj: 100%;

*Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeș: 66,67%.

Cea mai redusă rată de ocupare era înregistrată la Câmpeni, unde doar jumătate din schema de personal era ocupată. La Sebeș, gradul de ocupare era de aproximativ două treimi, în timp ce la Blaj schema era complet ocupată.

La nivelul întregului județ, aceste diferențe arată de ce Ministerul Justiției susține necesitatea unei gestionări unitare a resurselor umane. Prin noua organizare, procurorii ar putea fi repartizați și implicați în activități în funcție de volumul dosarelor și de complexitatea cauzelor, fără ca fiecare unitate să fie nevoită să gestioneze separat toate problemele de personal.

268 de funcții de conducere, eliminate la nivel național

Una dintre consecințele directe ale reformei va fi desființarea a 134 de funcții de prim-procuror și a tot atâtea funcții de grefier-șef.

În locul celor 175 de parchete de pe lângă judecătorii din țară, vor rămâne 41 de structuri, cu câte un sediu principal în fiecare reședință de județ și sedii secundare permanente în celelalte localități în care funcționează judecătorii.

Ministrul Justiției estimează că reorganizarea va genera economii de 6.154.888 de lei lunar, respectiv aproximativ 73,86 milioane de lei anual. La acestea s-ar putea adăuga reduceri ale cheltuielilor cu delegările procurorilor și deplasările necesare acoperirii deficitului de personal.

Potrivit Ministerului Justiției, în prezent, 108 dintre cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii au cel mult cinci posturi de procuror. Mai mult, în perioada 2018–2026, 12 unități au funcționat fără niciun procuror.

Dosarele ar putea fi redistribuite între procurorii aceluiași județ

Ministerul Justiției susține că noua organizare va permite o repartizare mai echilibrată a volumului de muncă. În prezent, există diferențe importante între parchete în ceea ce privește numărul de dosare gestionate de fiecare procuror.

Prin comasare, cauzele de la toate judecătoriile dintr-un județ vor intra în volumul de activitate al aceleiași structuri. Procurorii de la sediul principal vor putea prelua, prin dispoziție motivată a prim-procurorului, inclusiv cauze de la sediile secundare care necesită mai multă experiență sau resurse suplimentare.

Un alt obiectiv este specializarea procurorilor, astfel încât dosarele să fie instrumentate mai eficient, cu mai puține întârzieri și erori, iar practica judiciară să fie mai unitară.

Proiectul prevede și posibilitatea redistribuirii posturilor vacante între parchetele dintr-o regiune formată din trei-patru județe. Ulterior, această procedură ar putea fi extinsă la nivel național, în funcție de necesitățile sistemului.

Procurorii nu vor putea fi mutați arbitrar în alte localități

Ministerul Justiției susține că reorganizarea nu va însemna automat relocarea procurorilor. Aceștia vor fi numiți fie la sediul principal, fie la unul dintre sediile secundare, iar stabilitatea locului de desfășurare a activității va fi păstrată.

De asemenea, transformarea funcțiilor de conducere din parchetele care nu se mai află în reședințele de județ în funcții de execuție se va face prin reîncadrarea personalului care ocupă în prezent aceste posturi.

Reforma nu vizează parchetele de pe lângă judecătoriile din București.

Prin această reorganizare, Ministerul Justiției urmărește să concentreze resursele umane și administrative, să reducă diferențele de încărcare între procurori și să asigure o funcționare mai eficientă a sistemului de urmărire penală.

sursa: Libertatea, News.ro

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News