Rămâi conectat

Actualitate

Războiul din Ucraina, în băncile din România: Soldul depozitelor în lei a scăzut la nivelul înregistrat în anul 2003. Anunțul BNR

Publicat

în

Războiul din Ucraina, în băncile din România: Soldul depozitelor în lei a scăzut la nivelul înregistrat în anul 2003. Anunțul BNR

Situația conturilor bancare în lei deținute de gospodăriile populației din România a continuat să se deterioreze și în luna martie a acestui an, arată datele Băncii Naționale a României(BNR). Conform calculelor Economica bazate pe aceste date, în martie s-a consemnat cea mai importantă scădere lunară a disponibilităților în lei de când BNR publică această statistică, adică din 2003.

Soldul depozitelor în lei deținute de populația din România a scăzut cu circa 8 miliarde de lei în martie 2022, față de luna precedentă. Este cea mai mare scădere lunară, atât procentuală cât și în sumă absolută, înregistrată cel puțin din 2003 (deci de 19 ani), de când BNR raportează soldul lunar. Concret, valoarea totală a depozitelor populației așa cum o raportează BNR (adică inclusiv depozite overnight, care sunt de fapt conturi curente și de economii) a scăzut de la 286 de miliarde de lei în februarie la doar 281 de miliarde de lei la finalul lunii martie 2022.

Elit - Gustul Desăvârșit

Aceste sume includ și depozitele în valută, al căror sold a crescut cu circa 3,5 miliarde de lei în martie, de la peste 121 de miliarde la 125 de miliarde de lei echivalent, ceea ce arată clar că românii se tem de o prăbușire a leului și încearcă să se protejeze. Teama de o prăbușire economică și mai ales de devalorizarea monedei naționale reprezintă singura explicație plauzibilă pentru creșterea deținerilor în euro, cu atât mai mult cu cât dobânzile pentru depozitele în euro sunt apropiate de zero.

Aceste sume includ și depozitele în valută, al căror sold a crescut cu circa 3,5 miliarde de lei în martie, de la peste 121 de miliarde la 125 de miliarde de lei echivalent, ceea ce arată clar că românii se tem de o prăbușire a leului și încearcă să se protejeze. Teama de o prăbușire economică și mai ales de devalorizarea monedei naționale reprezintă singura explicație plauzibilă pentru creșterea deținerilor în euro, cu atât mai mult cu cât dobânzile pentru depozitele în euro sunt apropiate de zero.

În martie, situația este chiar mai serioasă, întrucât doar o parte din scăderea soldului depozitelor în lei se mai regăsește în creșterea soldului depozitelor în euro, spre deosebire de februarie când cele două evoluții erau similare. Practic, în martie 4,4 miliarde de lei (aproape 1 miliard de euro) au ieșit din circuitul bancar. Soldul depozitelor în lei a scăzut cu aproape 8 miliarde de lei, de la 164 de miliarde de lei la doar 156, în timp ce soldul depozitelor în valută a urcat cu 3,5 miliarde, la peste 125 de miliarde de lei.

Românii au spart depozite la termen de miliarde de lei

O scădere este de remarcat și în ceea ce privește depozitele la termen ale populației, adică economiile constituite pe perioade mai lungi de o lună, fără să fie luate în calcul conturile curente. Soldul total a scăzut cu peste 3 miliarde de lei, de la aproape 110 de miliarde de lei la 106,7 miliarde de lei , în condițiile în care pe acest segment am avut scăderi atât pentru deținerile în lei cât și pentru cele în euro. Depozitele în lei s-au redus de la 64 de miliarde de lei la doar 62 de miliarde de lei, în timp ce depozitele în euro au pierdut în jur de 700 de milioane de lei, până la 38,6 miliarde de lei echivalent. Cea mai mare scădere, circa 2 miliarde de lei, se înregistrează la depozitele în lei cu scadența mai mică de un an.

sursa: economica.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Publicat

în

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Ministrul Sănătății, Alexandru Radila, susține că virusul variola maimuței nu poate fi considerat, un pericol, deocamdată și nici nu se pune problema să vorbim despre o pandemie.

„Nici vorbă de pandemie. Este exclus așa ceva. Rata de reproducere a acestei infecţii este mult sub 1, este 0,3. Ştiți bine că pentru infecția cu noul coronavirus am plecat de la 3 și am ajuns pe la 10 sau chiar peste rată de reproducere.

Deci riscul de infecție este mic și nu se transmite decât prin contact direct, prelungit, cu o persoană infectată.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele 90 de cazuri care au fost înregistrate în Europa au fost oarecum grupate în majoritatea lor, în sensul că se poate stabili calea de transmitere în cadrul acelor grupuri”, a spus Alexandru Rafila, duminică, la Antena 3.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

Publicat

în

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

„Mulți dintre colegii noștri uită că nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației, disponibilă în momentul actual în zeci, sute, mii de surse de informare la care avem acces instantaneu, ci trebuie să ne axăm pe competențe”, a declarat ministrul Educației în cadrul unei conferințe despre testarea standardizată, organizată de educatieprivată.ro.

Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.

Sorin Cîmpeanu a precizat că „nu este suficientă nota”: „Noi am fost obișnuiți în școală să evaluăm cunoștințele, să evaluăm conținutul. Conținutul poate fi foarte ușor apreciat printr-o notă de la 1 la 10. Știu, sunt profesor de peste 30 de ani, pot să fac acest lucru extrem de ușor, să apreciez ceea ce am predat, la nivel de cunoștințe, cu note de la 1 la 10.”

Elit - Gustul Desăvârșit

Acesta e explicat de ce este important ca profesorii să măsoare competențele elevilor: „Competențele conțin în egală măsură cunoștințe, rămân importante, dar alături de cunoștințe avem abilități și avem atitudini. Aceste două componente nu mai pot fi evaluate la fel de ușor numeric, prin note de la 1 la 10, nici abilitățile și cu atât mai puțin atitudinile.”

„Pentru a înțelege, dacă îmi permiteți să dau un exemplu foarte simplu: cunoștințe – învățăm să scriem, știm să scriem, știm să citim – foarte bine, cunoaștem aceste lucruri. Abilitatea este de a înțelege un text, pe asta se bazează și testele PISA atunci când definesc alfabetismul funcțional sau analfabetismul funcțional. Mai apoi, e vorba de atitudine, ne place să citim, ne place lectura, sau ca să dau un alt exemplu, poate mai ușor de înțeles. Avem noțiuni despre un proces electoral, știm, cunoaștem sistemul, avem aceste cunoștințe, dar mai apoi trebuie să înțelegem să citim corect, să înțelegem o platformă, să facem diferențele, să avem o gândire critică. Asta este o abilitate. Mai apoi, ca atitudine, mergem la vot chiar dacă plouă. Asta este o atitudine pe care o apreciem. Dacă dumneavoastră credeți că se pot aprecia prin note de la 1 la 10 aceste atitudini, eu cred că nu pot fi. Și atunci de asta este nevoie de evaluarea competențelor, este nevoie de aceste rapoarte narative, descriptive (…)”, a menționat ministrul Educației.

Ministrul Cîmpeanu a subliniat că programul de educație remedială a mers „foarte prost”:„Foarte prost a mers programul de educație remedială. A fost mai degrabă, mă abțin de la calificative. Acum, având evaluări standardizate, avem o șansă în plus să meargă mai bine și această componentă de educație remedială, pentru că avem un instrument de diagnostic.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Publicat

în

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Cu podgorii întinerite, România face tot mai mult vin. Anul trecut, producția a crescut cu 16 la sută, în vreme ce în țări cu tradiție, precum Franța și Spania, a scăzut.

Și nu doar plantațiile de viță de vie se schimbă, ci și cramele. O parte din profit este investit în amenajarea lor ca să fie vizitate.

Fost profesor de muzică, Marcel Pașcu este unul dintre proprietarii unei crame din județul Prahova și a viilor care o înconjoară. Când a cumpărat domeniul, vița era veche, așa că a înlocuit-o. A plantat butași din soiuri precum Chardonnay, Sauvignon Blanc sau Fetească Neagră, iar investiția a fost acoperită în proporție de 70% cu bani de la stat și de la Uniunea Europeană, 15 mii de euro pentru fiecare hectar.

Elit - Gustul Desăvârșit

Marcel Pașcu, proprietar cramă: „Dacă erau numai din bani proprii puțin probabil să fi reușit să replantez 25 de ha, a fost de mare ajutor. Pentru toată viticultura românească.”

Odată întinerite podgoriile, s-au dezvoltat și cramele. În ultimii cinci ani, cei care au domenii viticole au cheltuit 20 de milioane de euro ca să le transforme.

De pildă, la Tohani, o cramă boutique deschisă recent atrage turiștii cu peisajul spectaculos, pe lângă vinurile alese. Degustările se fac în via dispusă în formă de amfiteatru, la 400 de metri înălțime. Tot aici, oamenii se pot plimba printre butucii de viță, pe jos ori cu bicicleta.

Roxana Ana, reprezentant cramă: „Activitățile oeno turistice pe care le desfășurăm sunt în marea lor majoritate organizate în aer liber. Pachetele noastre de degustare încep de la 70 de lei și se pot duce până la 200 de lei.”

Și pentru că numărul celor care nu s-ar mai da duși din vie e tot mai mare, o altă cramă din zonă și-a mărit spațiul de cazare cu 14 camere. Aici, vinul păstrat în amfore este folosit și la gătit. Friptura de vițel, de exemplu, stă la fiert înainte, în cinci litri de fetească neagră.

Cornel Dicu, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă: „Am reușit cu această sumă de aproximativ 45 de milioane de euro acordată în fiecare an viticulturii din România să începem în ritm alert. Refacerea podgoriilor, a tuturor centrelor viticole.”

Iar anul trecut, România a urcat în clasamentul producătorilor de vin din Europa, cu o poziție, pe locul șase. Doar că vinul românesc nu ajunge foarte departe.

Vasile Ghibu, somelier: „Calitatea a crescut foarte mult, extraordinar, cred că putem sta la masa cu marile vinuri ale lumii. Cu exportul stăm cam prost.”

Alta este situația când vine vorba de consum. Suntem pe locul 13 în lume, cu un volum de 24,6 litri de vin pe cap de locuitor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare