Râul Mureș ar putea fi repopulat cu 1.000 de sturioni (cegă), în baza unui protocol între Primăria Alba Iulia și AJVPS Alba. Proiect de 6.000 de lei

Consilierul local al municipiului Alba Iulia Mircea Trifu a depus un proiect de hotărâre care prevede repopularea râului Mureș cu 1.000 de sturioni (cegă), pentru care ar fi necesară suma de 6.000 de lei din bugetul municipalității.

”Aprobă încheierea unui protocol de colaborare între Municipiul Alba Iulia și Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Alba pentru implementarea unui proiect de repopulare a Râului Mureș cu 1.000 buc. Aprobă cheltuirea sumei de 6.000,00 lei din bugetul local pe anul 2017 pentru implementarea proiectului de repopulare a Râului Mureș cu sturioni (cegă) în colaborare cu Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Alba”, se arată în proiectul semnat de Mircea Trifu.

 AJVPS Alba va depune până la data de 31.12.2017 un raport descriptiv și decontul aferent implementării proiectului.

Serviciul Poliția locală – Compartiment Protecția Mediului și Direcţia cheltuieli din aparatul de specialitate al Primarului municipiului Alba Iulia vor aduce la îndeplinire sarcinile din prezenta hotărâre.        

Principiile de bază ale protocolului sunt încheiat între primărie și AJVPS sunt:

• Relaţiile de conlucrare dintre părţi se întemeiază pe conceptele de respect reciproc şi bună credinţă în procesul de armonizare a intereselor lor specifice;
• În procesul derulării protocolului, părţile vor folosi atât mecanismele existente cât şi alte modalităţi specifice de susţinere a protocolului;
• Procedurile concrete de monitorizare a îndeplinirii acordului  se stabilesc prin înţelegere comună a părţilor.

Scopul acestui protocol îl constituie susținerea financiară de către Municipiul Alba Iulia a proiectului Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Alba pentru repopularea Râului Mureș cu 1.000 de bucăți de pui de cegă în anul 2017, având un cost general de 6.000 lei.

Cega – Acipenser ruthenus (Sturion)

Cu corpul său aerodinamic, graţios, pe bună dreptate poate fi numit cel mai spectaculos peşte din apele noastre. Capul alungit se termină cu un nas. Lungimea nasului prezintă o mare diversitate individuală. Dedesubt se află gura de mărime medie, care s-a adaptat la preluarea hranei de pe fundul apei. Buza sa inferioară este crestată la mijloc, pe baza căreia se poate deosebi de viza (Acipenser nudiventris). Diferă şi de celelalte specii de sturioni prin forma gurii şi aranjamentul firelor de mustaţă. Cele patru fire de mustaţă franjurate ale cegii sunt relativ lungi, netezite ajung la buza superioară. Ochiul său este foarte mic, aşa se pare că nu are un rol important în orientarea sa. Înotătoarea ventrală este mare şi puternică, înotătoarea dorsală este aproape de coadă, deasupra înotătoarei dorsale de desubtul cozii.Pe spatele său găsim un şir de scuturi mari (12-17 scuturi dorsale). Pe ambele părţi ale corpului putem vedea câte un rând de scuturi mici laterale, şi un scut ventral. Numărul scuturilor în primul caz e de 57-71, în al doilea caz 12-18.

Cea mai mare parte al corpului cegii este de un maroniu închis, eventual cu nuanţe verzui. Burta este galbenă. Din culoarea sa de bază închisă se disting bine scuturile de un gri deschis. Înotătoarele sale ventrale de pe burtă şi de sub coadă sunt roşiatice, celelalte înotătoare sunt de un gri spălăcit.

Răspândire

Cega se regăseşte în bazinele colectoare de apă din nordul şi vestul Mării Negre, în râurile care se varsă în Marea Azov, în bazinele colectoare de apă din nordul şi vestul Mării Caspice, dintre râurile care se varsă în Marea Nordică în sistemul de ape Ob-Irtisz-Jenyiszej. A fost naturalizată cu succes în Daugava care se varsă în Marea Baltică, în Dvina de Nord (Marea Albă) şi în Pecsora (Marea Marents). Nu se cunosc rezultatele populării în apele din Amur şi Kamcsatka. În Europa de Vest s-a încercat în mai multe locuri, fără rezultate, naturalizarea lor. Pe Dunăre şi în afluenţii mai mari se găseşte până în Bavaria, deşi pe cursul superior sunt deja foarte rari. Din râurile secundare mai puternic poluate a dispărut în totalitate.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---