Răcituri, cotoroage sau piftii de Moşii de iarnă: Ce nu trebuie să faci în această zi
MOŞII DE IARNĂ de sâmbătă, 18 februarie, şi Lăsatul secului de carne de duminică pregătesc începutul marelui post al Paştilor, care va dura şapte săptămâni şi în care vor fi numai două dezlegări la peşte, de Buna Vestire şi de Florii.
Praznicul pentru moşii de iarnă se săvârşeşte întotdeauna în sâmbăta ce precede săptămâna albă sau a brânzei, o etapă pregătitoare pentru începerea Postului Mare.
L
a sărbătoarea moşilor de iarnă facem pomenirea moşilor şi strămoşilor cei mai îndepărtaţi din neamul nostru, pe care noi nuţi ştim. Poate aceştia, din diferite motive, n-au avut parte de slujbele tradiţionale după plecarea în eternitate, poate au murit pe front sau în împrejurări dramatice departe de casă. Citește și: Moșii de iarnă – tradiții și obiceiuri
În ziua praznuirii moşilor de iarnă se pregătesc, pentru pomenire, coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. Credincioşii mai duc la sâmbăta morţilor pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere şi cu bucatele preferate ale celor pe care îi comemorează.
În Transilvania, în ziua praznicului moşilor de iarnă gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de cel comemorat. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură specială (pupi), un chec umplut cu mere. După slujbă, pachetele se împart celor săraci. În cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.
Credincioşii bănăţeni prepară pentru moşii de iarnă grâu fiert preparat cu unt şi cu brânză. În pachetele care se împart săracilor, se pune acest preparat specific praznicului şi carne de porc. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare.
În Bucovina, de moşii de iarnă, gospodinele sfinţesc la biserică pachete cu produse lactate şi cu plăcinte umplute cu brânză. După slujba de pomenire, aceste ofrande se împart familiilor sărace care au mulţi copii.În ziua moşilor de iarnă nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
27 noiembrie: S-a născut prozatorul Liviu Rebreanu, considerat de criticul George Călinescu drept „creator al romanului românesc modern”
27 noiembrie: S-a născut prozatorul Liviu Rebreanu, considerat de criticul George Călinescu drept „creator al romanului românesc modern” La 27 noiembrie 1885 în Târlișua, Bistrița-Năsăud se naște Liviu Rebreanu, autorul romanelor “Ion”, Răscoala”, “Pădurea Spânzuraţilor”. A fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, membru al Academiei Române. În scrierile sale […]
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României “Masacrul de la Jilava” este numele sub care a rămas cunoscută noaptea de 26/27 noiembrie 1940, când un comando al mişcării legionare a executat cu sânge rege 64 de politicieni ce au făcut parte din regimul de autoritate personală […]
26 noiembrie | Sfântul Stelian Paflagonul – ocrotitorul pruncilor și al familiei creștine
Sfântul Stelian Paflagonul – ocrotitorul pruncilor și al familiei creștine Sfântul Stelian, prăznuit la 26 noiembrie, este cunoscut drept mare ocrotitor al copiilor și al familiilor creștine. Deși despre viața sa se cunosc puține detalii, tradiția bisericească îl așază între marii făcători de minuni ai Răsăritului. Originar din Paflagonia (Asia Mică, Turcia de azi), Sfântul […]
