Răcituri, cotoroage sau piftii de Moşii de iarnă: Ce nu trebuie să faci în această zi
MOŞII DE IARNĂ de sâmbătă, 18 februarie, şi Lăsatul secului de carne de duminică pregătesc începutul marelui post al Paştilor, care va dura şapte săptămâni şi în care vor fi numai două dezlegări la peşte, de Buna Vestire şi de Florii.
Praznicul pentru moşii de iarnă se săvârşeşte întotdeauna în sâmbăta ce precede săptămâna albă sau a brânzei, o etapă pregătitoare pentru începerea Postului Mare.
La sărbătoarea moşilor de iarnă facem pomenirea moşilor şi strămoşilor cei mai îndepărtaţi din neamul nostru, pe care noi nuţi ştim. Poate aceştia, din diferite motive, n-au avut parte de slujbele tradiţionale după plecarea în eternitate, poate au murit pe front sau în împrejurări dramatice departe de casă. Citește și: Moșii de iarnă – tradiții și obiceiuri
În ziua praznuirii moşilor de iarnă se pregătesc, pentru pomenire, coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. Credincioşii mai duc la sâmbăta morţilor pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere şi cu bucatele preferate ale celor pe care îi comemorează.
În Transilvania, în ziua praznicului moşilor de iarnă gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de cel comemorat. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură specială (pupi), un chec umplut cu mere. După slujbă, pachetele se împart celor săraci. În cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.
Credincioşii bănăţeni prepară pentru moşii de iarnă grâu fiert preparat cu unt şi cu brânză. În pachetele care se împart săracilor, se pune acest preparat specific praznicului şi carne de porc. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare.
În Bucovina, de moşii de iarnă, gospodinele sfinţesc la biserică pachete cu produse lactate şi cu plăcinte umplute cu brânză. După slujba de pomenire, aceste ofrande se împart familiilor sărace care au mulţi copii.În ziua moşilor de iarnă nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
16 septembrie – Leul este instituit ca monedă a țării. Istoria monedei naționale
Ziua monedei naționale • Istoria leului ca monedă națională Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului […]
16 septembrie „Ziua europeană de prim ajutor”: şi tu poţi să salvezi vieţi! A ști sau a nu fi
16 septembrie „Ziua europeană de prim ajutor”: şi tu poţi să salvezi vieţi! A ști sau a nu fi În 16 septembrie, în fiecare an este marcată „Ziua europeană de prim ajutor”, desemnată în anul 2.000 de către forurile coordonatoare ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie pentru a atrage atenţia, prin manifestările […]
16 septembrie: Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon, marcată anual încă din anul 1995
16 septembrie: Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon, marcată anual încă din anul 1995 Începând cu anul 1995, anual, data de 16 septembrie este marcată ca Ziua Internațională pentru protecția stratului de ozon, un scut format din gaz, care protejează Pământul de acțiunea dăunătoare a razelor ultraviolete emise de Soare. Prin proclamarea acestei zile […]