Răcituri, cotoroage sau piftii de Moşii de iarnă: Ce nu trebuie să faci în această zi
MOŞII DE IARNĂ de sâmbătă, 18 februarie, şi Lăsatul secului de carne de duminică pregătesc începutul marelui post al Paştilor, care va dura şapte săptămâni şi în care vor fi numai două dezlegări la peşte, de Buna Vestire şi de Florii.
Praznicul pentru moşii de iarnă se săvârşeşte întotdeauna în sâmbăta ce precede săptămâna albă sau a brânzei, o etapă pregătitoare pentru începerea Postului Mare.
La sărbătoarea moşilor de iarnă facem pomenirea moşilor şi strămoşilor cei mai îndepărtaţi din neamul nostru, pe care noi nuţi ştim. Poate aceştia, din diferite motive, n-au avut parte de slujbele tradiţionale după plecarea în eternitate, poate au murit pe front sau în împrejurări dramatice departe de casă. Citește și: Moșii de iarnă – tradiții și obiceiuri
În ziua praznuirii moşilor de iarnă se pregătesc, pentru pomenire, coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. Credincioşii mai duc la sâmbăta morţilor pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere şi cu bucatele preferate ale celor pe care îi comemorează.
În Transilvania, în ziua praznicului moşilor de iarnă gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de cel comemorat. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură specială (pupi), un chec umplut cu mere. După slujbă, pachetele se împart celor săraci. În cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.
Credincioşii bănăţeni prepară pentru moşii de iarnă grâu fiert preparat cu unt şi cu brânză. În pachetele care se împart săracilor, se pune acest preparat specific praznicului şi carne de porc. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare.
În Bucovina, de moşii de iarnă, gospodinele sfinţesc la biserică pachete cu produse lactate şi cu plăcinte umplute cu brânză. După slujba de pomenire, aceste ofrande se împart familiilor sărace care au mulţi copii.În ziua moşilor de iarnă nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române Gheorghe Adamescu (n. 23 iulie 1869, București, România – d. 4 aprilie 1942, București, România) a fost un istoric literar, membru corespondent al Academiei Române din 1921, bibliograf, profesor de limba română și limba latină și autorul unor manuale […]
Pe 23 iulie, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Mucenic Foca. Cine a fost acesta
Pe 23 iulie, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Mucenic Foca. Cine a fost acesta Sfântul Mucenic Foca, cunoscut și sub numele de Sfântul Foca, este comemorat pe 23 iulie în calendarul ortodox. În această zi, credincioșii îi aduc omagiu și sărbătoresc memoria sa. Sfântul Mucenic Foca a fost un episcop și martir creștin din secolul […]
23 iulie, Ziua Presei Militare Române. Prima publicaţie militară din România s–a înfiinţat pe vremea lui Cuza
Ziua presei militare este sărbătorită an de an la 23 iulie și aminteşte de data la care, în anul 1859, a apărut, la Bucureşti, prima publicaţie a Armatei Române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu” (până la 3 dec. 1859). Prin tradiţie, în această zi sunt omagiate generaţiile de ziarişti în uniformă care şi – […]