Primul liceu românesc din Transilvania: Când și de ce a fost înființată una dintre cele mai cunoscute instituții școlare din Alba

Înfiinţarea primului liceu românesc în oraşul în care s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, Alba Iulia, a prins contur în perioada imediat următoare zilei de 1 Decembrie 1918.

Autorităţile române au decis preluarea tuturor şcolilor de stat, cu întregul lor inventar. Într-un raport al prefectului de Alba din 22 ianuarie 1919, se spune că dascălii care au refuzat să depună jurământul de fidelitate faţă de Statul Român au fost trecuţi „pe linie moartă“.

Una dintre sursele documentare care aduce în discuţie înfiinţarea primului liceu românesc din Transilvania, după Unire, la Alba Iulia este „Apelul din luna februarie 1920“ lansat de către Prefectura judeţului Alba pentru strângerea fondurilor necesare construirii unui local de internat pentru liceu. O alta este inscripţia de pe placa comemorativă aşezată pe frontispiciul localului Şcolii generale „Vasile Goldiş“ (nr. 1 ), de către promoţia 1925/1926, în amintirea profesorului Horia Teculescu, în care i se atribuie acestuia calitatea de „ctitor al Liceului Mihai Viteazul”.

„Ambele surse au parţial dreptate, avându-se în vedere că Horia Teculescu a fost profesor al liceului în anul şcolar de început, iar ca fiu al protopopului Ioan Teculescu, a avut tangenţă permanentă cu Consiliul Naţional Român din localitate. Fiind vorba de o instituţie de învăţământ, suntem însă de părere că hotărărea de înfiinţare au luat-o, totuşi, profesorii şi învăţătorii români aflaţi în localitate, iniţiativa lor fiind, mai apoi, sprijinită atât de către Consiliul Naţional, cât şi de către prefectul judeţului Alba“, apreciază Ioan Pleşa, fost director al Arhivelor Naţionale Alba, şi fost elev al Liceului. Cercetarea lui Ioan Pleşa, care acoperă perioada 1919-2009, scoate în evidenţă contribuţia unui grup de intelectuali la punerea în funcţiune a Liceului: profesorii Traian Popa, Horia Teculescu, Emil Pop, Nicolae Vasiu, învăţătorul Emanoil Comănescu, preotul Ioan.

Ziua înfiinţării liceului „Mihai Viteazul” din Alba Iulia este considerată cea de luni, 3 februarie 1919, când s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor, în faţa profesorilor, a elevilor, a oficialităţilor şi a unei mari mulţimi de popor, prin instalarea cadrelor didactice. Cursurile au început efectiv o zi mai târziu, în localul fostei Şcoli civile, transformate în gimnaziu românesc. Printr-un ordin din 20 februarie 1919, semnat de Vasile Goldiş, sunt numiţi , în mod provizoriu, ca suplinitori: Traian Popa-director, Emanoil Comănescu-profesor de matematică şi geometrie, Ioan Dăncilă-profesor de istorie şi geografie, Horia Teculescu- profesor de limba română, Emil Pop- profesor de istorie naturală şi geografie şi Nicolae Vasiu- profesor de latină şi germană. Şcoala era de băieţi. Fetele erau admise numai la cursuri fără frecvenţă.

Liceul a funcţionat, în perioada februarie – iunie 1919, în localul Şcolii Civile de stat, de pe strada Primăverii, colţ cu strada Coşbuc, cu 4 clase. În anul şcolar următor, 1919/1920, a fost „găzduit“ de imobilul de pe strada Moldovei, colţ cu strada Iaşilor , în care funcţionează acum Şcoala „Avram Iancu“(nr. 3). Un an mai târziu, avea 8 clase, iar sediul era pe strada Călăraşi, colţ cu strada Avram Iancu, unde este acum Şcoala generală „Vasile Goldiş“. Multă vreme, dezvoltarea liceului va depinde de posibilităţile materiale şi financiare ale oraşului, de sprijinul prefecturii judeţului şi al unor personalităţi din înalta ierarhie. Dar, constanta fundamentală va fi colectivul de profesori extrem de valoros şi seriozitatea întregii activităţi didactice şi extraşcolare.

Din 1956, Liceul primeşte denumirea de Şcoala Medie Mixtă nr.1, iar patru ani mai târziu se uneşte cu Şcoala Medie „Horea Cloşca şi Crişan” (fostul liceu de fete). Aşa devine Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”. Sub denumirea actuală, de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan”, figurează din 28 februarie 1999.

Dintre personalităţile care au absolvit primul liceu românesc apărut după Unire în Transilvania amintim pe : Mihai Frăţilă, episcop auxiliar al Arhieparhiei Greco-Catolice de Alba-Iulia şi Făgăraş; Călin Gheorghiu, cercetător ştiinţific II membru al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Calcul „T Popoviciu“; Ioana Iosa, doctor arhitect la Universitatea de Urbanism din Paris.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...