Primarii din Apuseni către Comisia Parlamentară UNESCO: ”Mineritul trebuie să continue în Apuseni! Fără dezvoltare economică, patrimoniul dispare”

Primarii a 45 de localităţi din Munţii Apuseni, din judeţele Alba şi Hunedoara, cer repornirea mineritului la Roşia Montană şi se opun includerii localităţii pe lista tentativă UNESCO. Această iniţiativă ar bloca şansele de dezvoltare economică a zonei şi ar alunga investiţiile de care este nevoie tocmai pentru a salva patrimoniul cultural al regiunii.

Edilii şi-au precizat poziţia printr-o scrisoare deschisă adresată Comisiei permanente comune a Parlamentului pentru relaţia cu UNESCO, în urma unei vizite pe care membrii acesteia au efectuat-o la Roşia Montană marţi, 20 august, alături de Ministrul Culturii, Daniel-Constantin Barbu.

”Demersul autorităţilor centrale de a vizita Roşia Montană este unul binevenit şi absolut necesar: credem că reprezentanţii noştri în Parlament şi membrii Guvernului trebuie să cunoască direct realitatea din comunitatea noastră. Zeci de primari din zonă au venit cu această ocazie la Roşia Montană să îi întâlnească şi să le transmită că locuitorii din întreaga regiune, prin reprezentanţii lor aleşi, îşi pun speranţa în reînceperea mineritului şi se opun introducerii Roşiei Montane în lista tentativă UNESCO”, a declarat Eugen Furdui, primarul comunei Roşia Montană.

Conform Convenţiei UNESCO, nominalizarea unei localităţi trebuie făcută în colaborare cu localnicii şi trebuie să se bucure de sprijinul unanim al acestora, condiţie esenţială care nu este îndeplinită în cazul Roşiei Montane. Locuitorii din zonă consideră că o astfel de nominalizare ar alunga investitorii şi ar bloca dezvoltarea economică, pierzându-se în acest fel mii de locuri de muncă de care întregul judeţ are foarte mare nevoie.

*Sprijin afirmat în mod repetat: mina va încuraja turismul şi va da de lucru oamenilor

În ultimii trei ani, peste 40 de comunităţi locale din Apuseni, din judeţul Alba, precum şi din Hunedoara, şi-au exprimat în mod repetat sprijinul pentru continuarea mineritului la Roşia Montană şi în alte zone cu tradiţie minieră; de asemenea, în decembrie 2012, comunităţile din zonă au votat în majoritate în cadrul unui referendum local în favoarea repornirii mineritului în Munţii Apuseni. În ianuarie 2013, un număr de 35 de primari de localităţi din Munţii Apuseni au adresat un memoriu către autorităţile statului român privind crearea de locuri de muncă prin reluarea mineritului în Apuseni şi la Roşia Montană.

În prezent, în Roşia Montană, peste 70% din locuitori nu au venituri din salarii, situaţie des întâlnită şi în celelalte comune din zonă. În lipsa unei infrastructuri adecvate, a spaţiilor de cazare şi a unor atracţii amenajate profesionist, turismul va rămâne şi el la un nivel scăzut, fără să poată deveni un generator de venituri şi de locuri de muncă. În schimb, prin investiţiile în infrastructură şi patrimoniu pe care le aduce un proiect minier modern, turismul se poate dezvolta şi poate contribui la o dezvoltare pe termen lung a întregii regiuni, inclusiv din punct de vedere social şi economic.

”Toate localităţile pe care le reprezentăm noi, primarii din Munţii Apuseni, se confruntă cu degradarea obiectivelor culturale şi de patrimoniu. Fondurile pentru restaurare sunt practic inexistente, ca atare asistăm neputincioşi la dispariţia moştenirii culturale. La Roşia Montană am beneficiat însă de sprijinul companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care a finanţat lucrări punctuale de restaurare sau consolidare, acolo unde distrugerea datorată lipsei fondurilor era inevitabilă. Investitorul privat a dovedit seriozitate şi bună-credinţă în cercetarea şi conservarea patrimoniului; până acum, compania a investit peste 17 milioane de dolari, iar proiectul minier va aduce alte 70 de milioane pentru restaurarea patrimoniului cultural al localităţii Roşia Montană”, afirmă primarii.

*La Roşia Montană, salvarea patrimoniului a început deja

La Roşia Montană au fost efectuate cu sprijinul RMGC cercetări de detaliu asupra bunurilor de patrimoniu cultural (arheologie, arhitectură, etnografie şi etnologie, istorie orală etc.) şi au fost delimitate obiectivele care vor fi protejate şi puse în valoare odată cu proiectul minier: centrul istoric al Roşiei Montane, zonele Carpeni, Tău Găuri, Piatra Corbului, galeria Cătălina-Monuleşti şi Păru Carpeni. Multe dintre acestea au beneficiat deja de intervenţii de urgenţă, pentru a opri degradarea lor, şi vor face obiectul restaurărilor şi amenajărilor, pentru a deveni atracţii turistice autentice, ca parte a beneficiilor de dezvoltare durabilă ale proiectului minier pentru localitate.

În fapt, o parte din aceste obiective sunt deja în curs de restaurare, cum este cazul galeriei Cătălina-Monuleşti, care poate fi parţial vizitată în condiţii de siguranţă, sau al caselor din centrul istoric, din care 20 au fost deja restaurate şi integrate în circuitul turistic.

”Salvarea patrimoniului se poate face doar cu o investiţie corespunzătoare, iar proiectul minier este unica soluţie pe care noi o considerăm oportună, fezabilă şi susţinută de comunităţile noastre. Demagogia ieftină a unor asociaţii nu ne salvează patrimoniul, ci, din contră, ţinteşte exclusiv oprirea singurului motor care ne poate ajuta în mod concret: proiectul minier. Suntem ameninţaţi cu depopularea şi, în cele din urmă, cu dispariţia de pe hartă”, se arată în scrisoarea deschisă înmânată Comisiei.

Primarii din județul Alba semnatari ai scrisorii deschise sunt: Eugen Furdui (Roşia Montană); Simina Nicolae (Abrud); Tiberiu Todea (Albac); Aron Zaharie (Almaşu Mare); Vasile-Marin Jurj (Arieșeni); Sandu Heler (Avram Iancu); Traian Pandor (Baia de Arieș); Cornel Napău (Bucium); Remus Florin Giurgiu (Ceru Băcăinți); Radu Marcel Tuhuţ (Ciuruleasa); Ioan Călin Andreş (Câmpeni); Emil Lupşan (Cricău); Traian Rusu (Ighiu); Teodor Florea (Întregalde); Octaviu Daniel Irimie (Livezile);  Dănuţ Vasile Bârzan (Lupșa); Traian Nicolae Ursaleş (Meteș); Mircea Liviu Macavei (Mogoș); Alin Alexandru Jucan (Ocoliș); Ilie Avram (Poiana Vadului); Vasile Stan (Ponor); Ionel Bulgar (Poșaga); Vasile Raica (Râmeț); Szocs Francisc (Rimetea); Vasile Lombrea (Sălciua); Cristian Vasile Costea (Scărișoara); Sorin Corcheș (Sohodol); Traian Ştefan Popa (Stremț); Nicolae Lazea (Vadu Moților); Ioan Alexandru Resiga (Vidra); Silviu Ponoran (Zlatna).

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---