PREZIDENȚIALE 2019: CUM au VOTAT românii în ultimii 30 de ani? Rezultate și prezența la vot

În ultimele trei decenii, de când România a trecut la democrație, țara noastră a trecut prin șapte rânduri de alegeri prezidențiale și a avut patru președinți, Ion Iliescu rămânând singurul exponent al stângii care a ajuns la Cotroceni. De asemenea, în ultimii 19 ani, PSD a pierdut toate finalele prezidențiale, candidații de dreapta fiind cei învingători.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2019 a marcat o premieră în istoria post-decembristă a României: cea mai mică prezenţă la vot de după 1989. De altfel, istoria scrutinelor prezidenţiale arată că după Duminica Orbului din 20 mai 1990, când votanţii au venit buluc la urne, numărul românilor care au ieşit la vot a scăzut constant. Primele alegeri libere din România au adus şi singurul reprezentant al stângii care a reuşit să ajungă la conducerea ţării. La 30 de ani distanţă, candidatul PSD a înregistrat în primul tur cel mai slab rezultat obţinut vreodată de un social-democrat în cursa pentru Cotroceni.

Primele alegeri prezidentiale într-o Românie care tocmai se desprinsese de comunism, cel putin pe hârtie, au fost la 20 mai 1990. În acea Duminică a Orbului, peste 14 milioane de români au ieșit la vot și l-au ales ca șef al statului pe Ion Iliescu, cu 85% din voturi.

Alegeri prezidențiale 20 mai 1990

• ION ILIESCU – 85,07%
• RADU CÂMPEANU – 10,64%
• ION RAȚIU – 4,29%

PREZENȚA LA VOT: 14.378.693 de alegători.
Alegeri prezidențiale (turul I) – 27 septembrie 1992

Tânăra democrație din România a dat un nou examen, doi ani mai târziu, la 27 septembrie 1992.

Primul tur al alegerilor l-a consemnat învingător pe același Ion Iliescu, cu 47,34%. Pe locul doi – Emil Constantinescu cu 31,24%.

Cât privește prezența la urne, prezența era deja cu aproape 2 milioane de alegători ÎN MINUS.

• ION ILIESCU – 47,34%
• EMIL CONSTANTINESCU – 31,24%

PREZENȚA LA VOT: 12.496.430 de alegători
Alegeri prezidențiale (turul II) – 11 octombrie 1992

Două săptămâni mai târziu, la 11 octombrie 1992, Ion Iliescu câștigă finala pentru Controceni, la o diferența de peste 20 de procente.

Interesant este că prezența la vot a continuat să scadă față de primul tur.

Doua saptamani mai tarziu, pe 11 octombrie 1992, Ion Iliescu câștiga finala pentru Controceni, la o diferență de peste 20 de procente. Interesant este că prezența la vot a continuat să scadă, față de primul tur.

• ION ILIESCU – 61,43%
• EMIL CONSTANTINESCU – 38,57%

PREZENȚA LA VOT: 12.150.728 de alegători
Alegeri prezidențiale (turul I) – 3 noiembrie 1996

În 1996, românii votau schimbarea.

La 3 noiembrie, în turul I, Ion Iliescu îl învingea cu doar câteva procente pe principalul sau rival politic, Emil Constantinescu.

13.088.388 de români s-au prezentat la urne, o creștere semnificativă față de scrutinul precedent.

• ION ILIESCU – 32,25%
• EMIL CONSTANTINESCU – 28,22%

PREZENȚA LA VOT: 13.088.388 de alegători
Alegeri prezidențiale (turul al II-lea) – 17 noiembrie 1996

Situația s-a inversat în finala din 17 noiembrie 1996. Emil Constantinescu i-a convins pe români prin mesajul sau pro-occidental și a ajuns la Cotroceni, după un scrutin în care l-a surclasat pe președintele în funcție.

54,41% dintre alegători l-au preferat pe Emil Constantinescu, iar Ion Iliescu și partidul sau trecea pentru prima dată în opoziție.

• EMIL CONSTANTINESCU – 54,41%
• ION ILIESCU – 45,59%

PREZENȚA LA VOT: 13.078.883 de alegători
Alegeri prezidențiale (turul I) – 26 noiembrie 2000

În 2000, președintele în funcâie Emil Constantinescu a decis să nu mai candideze pentru un al doilea mandat, după ce s-a declarat înfrânt de… sistem.

Motiv pentru care, în finala pentru Cotroceni au ajuns Ion Iliescu – votat de 36,35% dintre alegători – și „surpriza” Corneliu Vadim Tudor, cu 28,34% din sufragii. Prezența urne, în primul tur de pe 26 noiembrie 2000, era de puțin peste 11,5 milioane de alegători.

• ION ILIESCU – 36,35%
• CORNELIU VADIM TUDOR – 28,34%

PREZENȚA LA VOT: 11.559.458 de alegători
Alegeri prezidențiale (turul al II-lea) – 10 decembrie 2000

Turul al doilea al acelui scrutin s-a desfășurat sub impresia alegerii răului cel mic dintre cei doi finaliști. Contestat puternic, mai ales de marile cancelarii europene, liderul PRM avea să piardă alegerile în favoarea lui Ion Iliescu, cel care se întorcea la Cotroceni pentru ultimul sau mandat constituțional. Doi din trei români l-au votat atunci pe candidatul PDSR, în condițiile în care aproape 1,5 milioane de votanți din primul tur au stat acasă în cel de-al doilea.

• ION ILIESCU – 66,83%
• CORNELIU VADIM TUDOR – 33,17%

PREZENȚA LA VOT: 10.177.343 de alegători
Alegeri prezidențiale (turul I) – 28 noiembrie 2004

2004 a marcat schimbarea gărzii de candidați la funcția supremă în stat.

Premierul PSD în funcție, Adrian Năstase, și primarul Capitalei, Traian Băsescu, s-au clasat primii, după turul întâi. Cu o Constituție modificată, în care mandatul președintelui creștea la cinci ani și cu un avantaj de șapte procente după primul tur, Adrian Năstase își făcea deja planuri de președinte al României.

• ADRIAN NĂSTASE – 40,97%
• TRAIAN BĂSESCU – 33,92%

PREZENȚA LA VOT: 10.794.653 de alegători
Alegeri prezidențiale (turul al II-lea) – 12 decembrie 2004

Numai că românii i-au taxat greșelile din campanie, în special aroganța, și l-au făcut președinte pe Traian Băsescu, cu un scor foarte strâns. După votul din 12 decembrie 2004, Traian Băsescu a obținut 51,23%, în timp ce Adrian Năstase – 48,77%.

Prezența continuă să scadă: 10.112.262 de alegători au venit la vot.

• TRAIAN BĂSESCU – 51,23%
• ADRIAN NĂSTASE – 48,77%

PREZENȚA LA VOT: 10.794.653 de alegători
Alegeri prezidențiale (turul I) – 22 noiembrie 2009

Dacă alegerile din 2004 au fost echilibrate, cele din 2009 au fost cu adevărat pe muchie de cuțit.

După un mandat complicat, Traian Băsescu a câștigat „la mustață” primul tur, în fața liderului PSD de la vremea aceea, Mircea Geoană. În 22 noiembrie, sub 10 milioane de români au votat. 32,44% din opțiuni au mers în dreptul lui Traian Băsescu, 31,15% – Mircea Geoană.

• TRAIAN BĂSESCU – 32,44%
• MIRCEA GEOANĂ – 31,15%

PREZENȚA LA VOT: 9.946.748 de alegători
Alegeri prezidențiale (turul al II-lea) – 6 decembrie 2009

Finala a fost una de poveste. Cu foarte mulți aliați, dar și cu o vizită acasă la Sorin Ovidiu Vântu – pe care mulți au catalogat-o „fatală” – Mircea Geoană a rămas în istorie țopăind pe scena din curtea PSD, când mai toate exit-poll-urile îl dădeau câștigător. Numărătoarea voturilor l-a făcut însă președinte pe Traian Băsescu, pentru al doilea mandat, la o diferența de sub 100 de mii de voturi. 50,34% la 49,66% a fost scorul oficial, la o prezență de peste 10 milioane de români la vot.

• TRAIAN BĂSESCU – 50,34%
• MIRCEA GEOANĂ – 49,66%

PREZENȚA LA VOT: 10.483.815 de votanți

Citiți și: Sebastian Lăzăroiu a povestit trucul care a păcălit staff-ul lui Mircea Geoană. Cum a căzut în capcana lui Traian Băsescu în 2009
Alegerile prezidentiale (turul I) – 2 noiembrie 2014

În 2014, PSD a cunoscut din nou gustul amar al eșecului, cu toate că nimeni nu credea că este posibil așa ceva, cu câteva luni înaintea scrutinului.

Premierul în funcție Victor Ponta pleca drept mare favorit în fața primarului liberal de la Sibiu, Klaus Iohannis. Ba chiar își ironiza adversarul, afirmând că nu prea are ce să facă în campanie, așa că își ia… popcorn și stă în fața televizorului. Iar primul tur, din 2 noiembrie 2014, a confirmat în mare parte acest lucru: Ponta – 40,44%; Iohannis – cu 10 procente mai puțin.

Prezența la urne era însă cea mai mică din istoria post-decembristă a prezidențialelor.

• VICTOR PONTA – 40,44%
• KLAUS IOHANNIS – 30,37%

PREZENȚA LA VOT: 9.723.232 de votanți
Alegerile prezidentiale (turul al II-lea) – 16 noiembrie 2014

O eroare care s-a dovedit a-i fi „fatală” lui Victor Ponta a fost modul în care guvernul condus de acesta a organizat alegerile în diaspora. Cozile uriașe de la secțiile de peste hotare au creat un mare scandal intern, românii s-au mobilizat și au ieșit la vot cu aproape două milioane mai mult decât în primul tur. Rezultatul: Klaus Iohannis – 54,43%; Victor Ponta – 45,56%.

• KLAUS IOHANNIS – 54,43%
• VICTOR PONTA – 45,56%

PREZENȚA LA VOT: 11.553.154 de votanți
Alegeri prezidențiale (turul I) – 10 noiembrie 2019

După turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2019, președintele în exercițiu, Klaus Iohannis, susținut de PNL, și candidatul PSD, până de curând premier, Viorica Dăncilă, au intrat în turul al doilea la o diferență consistentă de voturi:

• KLAUS IOHANNIS – 37,82% (3.485.292 voturi)
• VIORICA DĂNCILĂ – 22,26% (2.051.275 voturi)

PREZENȚA LA VOT: 47,66 % însemnând 8.683.688 de alegători, cea mai mică prezență la alegerile prezidențiale din ultimii 30 de ani. În schimb, în diaspora au votat aproape 700.000 de persoane, un record absolut.
Ce arată cele trei decenii de democrație

România a trecut, așadar, în trei decenii de democrație, prin șapte rânduri de alegeri prezidențiale.

Ion Iliescu a rămas singurul exponent al stângii care a ajuns la Cotroceni.

Iar în ultimii 19 ani, PSD a pierdut toate finalele prezidențiale în fața candidaților de dreapta.

Alegerile pentru funcția de președinte au rămas cele mai ofertante pentru electorat. Cu toate acestea, numărul votanților a scăzut constant din 1990 până astăzi. Explicația este cât se poate de simplă: milioane de români au emigrat în afara granițelor, mai ales după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Potrivit unui raport internațional, diaspora românească este a cincea cea mai numeroasă din lume. Din păcate, același raport relevă faptul că aproape jumătate dintre românii cu studii universitare care lucrează în străinătate au locuri de muncă destinate muncitorilor necalificați.

Țările cu cei mai mulți emigranți români sunt Italia, Spania, Germania, Marea Britanie și SUA.

sursa: Digi24

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---