Pepenele galben, fructul preferat al papilor!

pepene

Este sferic, gălbui, cu un gust delicat, unic, şi simţi sau îţi imaginezi, gustând acest fruct, că te scalzi în parfum de soare. Este unul din “fructele star” ale verii, cu dulceaţa, aroma şi senzaţia de răcoare pe care ţi-o dă.

Se poate să nu-ţi placă pepenele galben? Se spune că vine din Indii sau din deşerturile arabe, dacă nu din cele africane. Se ştie sigur că a fost cultivat în Egipt, cu mai bine de cinci secole înainte de Hristos. De acolo, a ajuns în Grecia, apoi la Roma. Elenii spuneau despre el că este “un măr copt la soare”. Între timp, numeroase popoare au creat în jurul acestui delicios fruct tot felul de legende. El este atât de important în Orientul Mijlociu, încât însuşi profetul Mohamed l-a menţionat în Coran, numindu-l “primul dintre fructele Paradisului” şi menţionând că acei credincioşi care îl vor consuma vor primi nu doar multă bucurie, ci şi multe binecuvântări. În perioada Renaşterii, la reşedinţa de vară de la Cantaluppo, în apropiere de Roma, călugării cultivau pepene galben pentru suveranii pontifi. De aici şi numele de cantalup, dat acelui tip de pepene galben sferic, având coaja de culoarea portocalei şi fructul dulce, dulce.

*Carte de vizită

Faţă de pepenele roşu, specia cu miezul galben este mult mai bogată în vitamine, mai ales în vitamina C şi vitamina A, ultima fiind şi cea care dă culoarea galbenă atât de apetisantă a acestui fruct. În rest, atât pepenele roşu, cât şi pepenele galben conţin cantităţi însemnate de potasiu. Din acest motiv, ambele specii de pepene sunt indicate pentru reducerea cantităţii de sodiu din organism, ceea ce are efecte benefice asupra inimii şi sistemului imunitar, în special, cele două fiind alimente de bază în aşa-numitele regimuri hiposodice. Regimurile hiposodice sunt miraculoase în tratarea unor afecţiuni ca: ischemia cardiacă, hipertensiunea, aritmia cardiacă, anumite dereglări hormonale etc. Eficienţa tratamentului creşte mult dacă pe parcursul curei cu pepene galben este eliminată sarea de bucătărie, care va fi înlocuită cu un amestec din părţi egale de cimbru, mărar şi pătrunjel, uscate şi măcinate fin, în râşniţa de cafea.

*Pepenele galben în consum

Se consumă în aceleaşi cantităţi şi în aceeaşi manieră ca şi pepenele roşu, atât doar că majoritatea efectelor vindecătoare vor fi mai intense, întrucât şi cantităţile de nutrienţi sunt mult mai mari. De exemplu, pepenele galben conţine de peste patru ori (!) mai multă vitamină C şi vitamină A decât cel roşu, în schimb este mai sărac în licopen, dar şi în anumite enzime.

Singurul inconvenient al pepenelui galben este că, atunci când este consumat în exces, poate produce intoleranţă digestivă, între altele şi datorită aromei sale foarte puternice, pe care nu toţi oamenii o agreează în mari cantităţi şi repetat. Din acest motiv, este benefică alternarea administrării pepenelui galben cu cel roşu.

*Nectarul de pepene galben

Se iau 300 de grame de pepene galben, decojit şi tăiat felii, şi se pun într-un mixer, în care se mai adaugă 2-3 linguriţe de miere. Se mixează întreg acest amestec şi se obţine un nectar de o culoare galbenă, extrem de îmbietoare, care poate fi consumat ca tonic şi răcoritor.

*Tratamente interne cu pepene galben

Hipertensiune, aritmie cardiacă. O cură de câteva săptămâni, timp în care se consumă câte un kilogram de pepene galben pe zi, vă aduce în organism un aport de potasiu asimilabil egal cu 110% din necesarul zilnic. Aceasta în timp ce nivelul sodiului va fi redus drastic, el fiind spălat din ţesuturile corpului de către apa organică şi substanţele diuretice conţinute de pepenele galben. Una dintre consecinţele acestui proces, declanşat în organism de către aportul masiv al acestui fruct, va fi aceea că tensiunea arterială se va regla de la sine, la fel ca şi ritmul cardiac.

Oboseala oculară, scăderea acuităţii vizuale. Se consumă pepene galben proaspăt, câte 500 de grame pe zi, în cure de măcar şase săptămâni. Pigmenţii din pepenele galben ajută la menţinerea acuităţii vizuale, protejând – se pare – ochii, şi de o sumedenie de alte neplăceri, cum ar fi cataracta sau glaucomul.

Degenerescenţă maculară. Un studiu făcut pe nu mai puţin de 50.000 de femei a obiectivat că un aport masiv de vitamina A, obţinut din surse naturale, adică din alimente, reduce cu nu mai puţin de 40% riscul de degenerescenţă maculară. Or, pepenele galben este unul din cele mai bogate alimente în vitamina A, putând fi consumat, în plus, şi în mari cantităţi.

*Colesterol şi trigliceride mărite. Se ţin cure de minimum 4 săptămâni, timp în care se consumă un kilogram de pepene galben pe zi. Fibrele alimentare din compoziţia pepenelui galben împiedică în bună măsură asimilarea grăsimilor saturate, în timp ce aportul masiv de vitamina A din acest fruct previne oxidarea colesterolului rău (LDL) şi depunerea sa pe pereţii vaselor de sânge.

*Cura de slăbire. Deşi este cu aproape 15% mai bogat în calorii decât pepenele roşu, atunci când este bine copt, pepenele galben are un alt efect benefic foarte intens: taie cu promp­titudine senzaţia de foame. Astfel, consumat înainte de masă, chiar şi în cantităţi moderate (300-500 grame), pepenele galben este un aliat de nădejde contra mâncatului în neştire, ajutându-ne să slăbim natural şi cu un minimum de efort.

*Colagenoze. Datorită efectului său detoxifiant puternic, dar şi a celui reglator al activităţii sistemului imunitar, se recomandă nectarul de pepene galben, băut în cantităţi mari. Este un adjuvant foarte bun la tratamentele cu plante medicinale.
lBoli de piele (dermatoze). Efectul răcoritor şi antiinflamator al pepenelui galben îl recomandă mai ales pentru bolile de piele cu manifestări violente, cum ar fi alergiile, dermatozele infecţioase, însoţite de usturime şi mâncărimi etc. Se face o cură de pepene galben de 10-12 zile, timp în care sunt scoase din alimentaţie carnea, grăsimile şi alimentele sintetice ori conservate. Pentru a intensifica procesele de vindecare, se ia de trei ori pe zi o linguriţă cu vârf de pulbere de trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor), pe stomacul gol, cu puţină apă.

*Diabet. Prezenţa în componenţa pepenelui galben a unor elemente, cum ar fi po­­ta­siul, calciul şi a vitaminelor A, B, C, ajută la păstrarea echilibrului metabolic necesar în această afecţiune, protejând organismul de apariţia unor complicaţii la nivelul sistemului nervos, al arterelor, ochilor şi rinichilor. Se consumă cantităţi moderate (300-500 grame) de pepene galben în fiecare zi, pe parcursul sezonului.
lFebră, boli infecţioase însoţite de febră. Nectarul proaspăt de pepene galben (obţinut prin simpla mixare) constituie un adevărat tonic natural, atunci când este folosit de către bolnavii cu febră ridicată sau cu manifestări inflamatorii (inclusiv la nivel cutanat). Pepenele galben, amestecat cu puţină miere, este foarte răcoritor pentru cei care au febră mare, datorită aportului masiv de vitamina C, fiind şi un suport pentru sistemul cardiovascular, extrem de solicitat atunci când temperatura corpului este foarte ridicată.

*Frumuseţe

Tenul ofilit sau uscat. Va beneficia de efectul hidratant şi reîntineritor al pepenelui galben. Se face masaj uşor cu suc proaspăt sau se pun felii subţiri de pepene galben pe faţă şi se ţin vreme de 15-20 de minute.

*Tenul iritabil. Se tratează eficient şi rapid, aplicând felii subţiri de pepene galben, ţinute în prealabil la frigider. Această aplicaţie este foarte eficientă şi pentru a calma inflamaţiile şi senzaţiile de arsură de la nivelul pielii.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...