Rămâi conectat

Actualitate

Pensii 2023 | Pensiile ar putea fi majorate de două ori în 2023!

Unirea Ziarul

Publicat

în

Pensii 2023 | Pensiile ar putea fi majorate de două ori în anul 2023!

Marius Budăi a anunțat că pensiile vor fi majorate de două ori anul viitor. Cu toate că până acum este stabilită doar creșterea de la începutul anului, Ministrul Muncii spune că nu exclude încă o majorare.

Citește și: Pensii 2023: Cât crește pensia minimă garantată sau indemnizația socială pentru pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2023

Pensiile ar putea fi majorate de două ori în 2023

Ministrul Muncii, Marius Budăi, anunță posibilitatea ca pensiile să fie majorate încă o dată anul viitor, în afară de creșterea de la început de ianuarie. Acesta a reamintit faptul că la începutul anului 2023 pensiile vor fi majorate cu 12,5%.

Elit - Gustul Desăvârșit

„În luna ianuarie pensiile vor veni majorate, așa cum coaliția politică care susține Guvernul a decis. Nu avem niciun fel de sincopă. Vom finaliza până ce facem calculele, până în 10 decembrie, pentru că noi calculăm până în 10 decembrie sumele pentru plata pensiilor pentru luna ianuarie. Imediat vom implementa și tipărirea cupoanelor de pensie, vor fi acele deschideri de conturi de la început de an, am discutat și cu Poșta Română.

Citește și: Pensii 2023: Cu cât CREȘTE punctul de pensie de la 1 ianuarie. Ce ajutor bănesc vor primi cei cu venituri sub 3.000

Ziua în care pensionarii vor primi pensia mărită va fi până pe data de 15, știți că la început de an există o procedură tehnică, aceea de deschidere de conturi. La fiecare început de an bugetar ne mobilizăm, suntem pregătiți și cu siguranță facem tot posibilul să nu fie niciun fel de întârzieri. Vor fi acele câteva zile la început de an care sunt inerente„, a explicat ministrul Muncii, Marius Budăi, la Antena 3 CNN.

Întrebat dacă va putea Guvernul să mai decidă o nouă majorare a pensiilor pentru anul viitor, Marius Budăi nu a negat.

„Suntem în pericol cu următoarele majorări și cu rezolvarea inechităților. Inechitățile nu se rezolvă decât cu impact bugetar. Nu cred că se gândește cineva sau poate când au scris PNRR s-au gândit să tăiem de la cei care au pensii mai mari, să dăm la cei cu pensii mai mici (…).

Citește și: Indexare pensii militare 2023. Cu cât se MAJOREAZĂ pensiile militarilor pensionari din luna ianuarie 2023

Coaliția a luat o decizie acum și dacă în viitor coaliția va lua și alte decizii, și mă bazez pe experiența acestui an 2022, atunci când avem o vorbă, când coaliția a decis, Executivul a executat„, a mai spus ministrul Muncii.

Citește și: PENSII 2023: Punctul de pensie se va MAJORA cu 15%

Întrebat, totuși, dacă exclude ca pe lângă această majorare de 12,5% să mai fie o nouă majorare aplicată pensiilor în 2023, oficialul a recunoscut că acest lucru s-ar putea întâmpla.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Aragazul ar putea deveni istorie: Motivele pentru care UE vrea să-l interzică

Ziarul Unirea

Publicat

în

Aragazul ar putea deveni un obiect interzis, sub pretextul că ne pune sănătatea în pericol, iar gătitul acasă ar putea deveni istorie în Uniunea Europeană. Astfel, am putea ajunge, curând, să mâncăm toți la cantine sociale, un vis pe care comuniștii n-au reușit să-l vadă realizat.

Uniunea Europeană ar putea să interzică aragazul pe baza unui studiu care susține că gătitul cu gaz metan, într-o bucătărie obișnuită, fără un sistem de aerisire mecanică, are efecte dăunătoare asupra sănătății, se arată într-un raport al Organizației pentru Cercetări Științifice Aplicate.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit raportului TNO, gătitul la un aragaz conduce la poluarea locuinței cu dioxid de azot (NO2), peste normele impuse de Uniunea Europeană.
Peste 100 milioane de cetățenii ai UE gătesc la aragaz

În raport se arată că în urma unor teste de laborator efectuate de TNO s-a descoperit faptul că aparatul pe bază de gaz metan produce monoxid de carbon, particule în suspensie, dar şi alţi poluanți care pot afecta grav sănătatea oamenilor, în special pe cea a copiilor.

Doar în ultimul an, numărul micuților din UE cu simptome de astm provocate de gătitul cu gaz metan este estimat a fi de peste 700.000. Astfel, liderii Uniunii Europene se gândesc serios să interzică vânzările de aragazuri către populație.

„Mai mult de 100 milioane de cetăţeni ai UE gătesc cu aragaze pe bază de gaz metan, incluzând mai mult de jumătate din gospodăriile din Italia, Franţa, Spania, Olanda, România şi Ungaria.

Organizaţiile pentru sănătate se tem că situaţia ar putea deveni extrem de gravă din cauza crizei energetice din această iarnă, deoarece oamenii reduc aerisirea pentru a face economie la căldură şi la bani. Asociaţia Medicală Americană a subliniat recent că aragazele care folosesc gaz metan sporesc poluarea aerului în gospodărie precum şi riscul de astm şi severitatea acestuia la copii.

Legătura dintre gazul metan şi anumite boli la copii

Cercetări anterioare au făcut legătura între utilizarea gazului metan şi tulburarea de hiperactivitate şi deficit de atenţie (ADHD) la copiii de vârstă mică”, informează TNO.

Raportul Organizaţiei pentru Cercetări Ştiinţifice Aplicate (TNO) a fost realizat pentru grupul nonprofit pentru eficienţă energetică CLASP şi Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA).

Greenpeace România subliniază că oficialii din UE sunt obligaţi, prin Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, să ia în considerare aspectele legate de sănătate atunci când stabilesc reglementări, fapt confirmat recent de către Curtea Europeană de Justiţie.

CLASP şi EPHA au afirmat că standardele actuale cu privire la gătitul în gospodării nu fac acest lucru şi că aparatele de gătit cu gaz metan ar trebui să fie eliminate prin reglementările Ecodesign

. Astfel, am putea ajunge, curând, să mâncăm toți la cantine sociale, un vis pe care comuniștii n-au reușit să-l vadă realizat.

Uniunea Europeană ar putea să interzică aragazul pe baza unui studiu care susține că gătitul cu gaz metan, într-o bucătărie obișnuită, fără un sistem de aerisire mecanică, are efecte dăunătoare asupra sănătății, se arată într-un raport al Organizației pentru Cercetări Științifice Aplicate.

Potrivit raportului TNO, gătitul la un aragaz conduce la poluarea locuinței cu dioxid de azot (NO2), peste normele impuse de Uniunea Europeană.

Peste 100 milioane de cetățenii ai UE gătesc la aragaz

În raport se arată că în urma unor teste de laborator efectuate de TNO s-a descoperit faptul că aparatul pe bază de gaz metan produce monoxid de carbon, particule în suspensie, dar şi alţi poluanți care pot afecta grav sănătatea oamenilor, în special pe cea a copiilor.

Doar în ultimul an, numărul micuților din UE cu simptome de astm provocate de gătitul cu gaz metan este estimat a fi de peste 700.000. Astfel, liderii Uniunii Europene se gândesc serios să interzică vânzările de aragazuri către populație.

„Mai mult de 100 milioane de cetăţeni ai UE gătesc cu aragaze pe bază de gaz metan, incluzând mai mult de jumătate din gospodăriile din Italia, Franţa, Spania, Olanda, România şi Ungaria.

Organizaţiile pentru sănătate se tem că situaţia ar putea deveni extrem de gravă din cauza crizei energetice din această iarnă, deoarece oamenii reduc aerisirea pentru a face economie la căldură şi la bani. Asociaţia Medicală Americană a subliniat recent că aragazele care folosesc gaz metan sporesc poluarea aerului în gospodărie precum şi riscul de astm şi severitatea acestuia la copii.

Legătura dintre gazul metan şi anumite boli la copii

Cercetări anterioare au făcut legătura între utilizarea gazului metan şi tulburarea de hiperactivitate şi deficit de atenţie (ADHD) la copiii de vârstă mică”, informează TNO.

Raportul Organizaţiei pentru Cercetări Ştiinţifice Aplicate (TNO) a fost realizat pentru grupul nonprofit pentru eficienţă energetică CLASP şi Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA).

Greenpeace România subliniază că oficialii din UE sunt obligaţi, prin Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, să ia în considerare aspectele legate de sănătate atunci când stabilesc reglementări, fapt confirmat recent de către Curtea Europeană de Justiţie.

CLASP şi EPHA au afirmat că standardele actuale cu privire la gătitul în gospodării nu fac acest lucru şi că aparatele de gătit cu gaz metan ar trebui să fie eliminate prin reglementările Ecodesign.

Sursa: evz.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Părinții vor primi de 100 lei în plus la salariu pentru fiecare copil înscris la o unitate de învățământ: Cum se obține noul beneficiu

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Părinții vor primi de 100 lei în plus la salariu pentru fiecare copil înscris la o unitate de învățământ: Cum se obține noul beneficiu

Începând cu anul acesta, părinții care realizează venituri din salarii beneficiază de o deducere personală suplimentară din impozitul pe venit de 100 de lei pentru fiecare copil înscris la o unitate de învățământ, în urma modificării Codului Fiscal de anul trecut. De acest lucru beneficiază doar unul dintre părinți, a explicat, pentru Libertatea, Iuliana Constantinescu, din cadrul Federației Naționale a Asociațiilor pentru Părinți.

Beneficiul a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2023 și se acordă „tuturor salariaților care sunt părinți, indiferent de venituri”. Singura condiție este ca elevul sau preșcolarul să fie înscris la o unitate de învățământ.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Practic se mărește salariul acelui părinte cu 100-200 de lei, în funcție de câți minori are. Aceștia trebuie să fie înscriși obligatoriu la o unitate de învățământ (n.r. creșă, grădiniță sau școală) Părinții trebuie să ducă la angajator documentele pentru fiecare copil. Ei trebuie să știe că pot beneficia de acest lucru din prima lună pentru că dacă nu faci solicitarea acum în ianuarie și o faci în februarie primești banii doar pe februarie”, a declarat Iuliana Constantinescu din cadrul Federației Naționale a Asociațiilor pentru Părinți.

Părintele trebuie să facă cerere prin angajator și dovedește că, copilul este înscris într-o unitate de învățământ și să aducă adeverință de la școală a copilului.

Deducerea se asigură doar unuia dintre părinți. Totodată, dacă părintele lucrează pentru mai mulți angajatori, acesta are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 16 din 15 iulie 2022.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Devenim prea mulți: 8 miliarde de oameni pun presiune pe Pământul nostru până la punctul în care va ceda. ANALIZĂ

Ziarul Unirea

Publicat

în

Devenim prea mulți: 8 miliarde de oameni pun presiune pe Pământul nostru până la punctul în care va ceda. ANALIZĂ

Populația lumii a depășit în noiembrie pragul de 8 miliarde, conform unei estimări a ONU, scrie The Asahi Shimbun, citată de Rador.

Evoluția civilizației umane a constituit motorul expansiunii populației globale. Progresul tehnologic a dus la creșterea producției alimentare și a făcut disponibile spre exploatare mai mult pământ și mai multe resurse. Marile valuri de inovație, cum au fost începutul agriculturii și revoluția industrială, au accelerat expansiunea populației.

Elit - Gustul Desăvârșit

Optimiștii pot prezice un viitor strălucit în care oamenii vor putea obține cele necesare mai eficient, mulțumită inovațiilor tehnologice majore, în vreme ce alimentele și energie vor fi distribuite mai eficient pentru a susține o populație mai mică [sic!].
Însă, în mod evident, există limite atât în ce privește resursele biologice pe care Pământul e capabil să le producă cât și în privința resurselor subterane care pot fi exploatate în vederea consumului.

Capacitatea Terrei de a susține viața umană

Există un indicator anume care măsoară impactul total al speciei umane asupra mediului. Acest indicator, denumit „amprentă ecologică”, a fost creat și promovat de cercetători din Canada și alte țări.
Acest indicator monitorizează exploatarea suprafețelor productive – între care terenuri agricole, păduri și locuri de pescuit – prin intermediul activităților economice și altor activități umane.
Folosind date statistice, indicatorul ia în calcul și suprafețele necesare pentru producția de hrană și îmbrăcăminte precum și pentru absorbția gunoiului pe care îl generăm, și în special a emisiilor de dioxid de carbon pe care le producem prin arderea combustibililor fosili. Indicatorul ne arată dacă oamenii de pe Terra trăiesc în cadrul limitelor impuse de productivitatea activelor ecologice ale planetei.

Conform Global Footprint Network, o organizație ecologistă internațională, în 1961, atunci când populația globală depășea doar cu un pic 3 miliarde, umanitatea avea nevoie de 70% din capacitatea de regenerare a Pământului pentru a obține resursele naturale și serviciile ecologice de care se folosea. Acea cifră a depășit 100% în 1971 și se situează acum la 180%.
Dacă toți oamenii de pe glob ar trăi și ar consuma precum un japonez oarecare, omenirea ar avea nevoie de cel puțin 2,9 planete pentru a-și întreține stilul de viață. Aceeași cifră în cazurile americanilor, chinezilor și indienilor este de 5,1, 2,4, respectiv 0,8.

Un stil de viață mai luxos înseamnă un consum mai mare per om. Călătoria cu avionul necesită mai mult combustibil decât parcurgerea aceleiași distanțe cu trenul ori vaporul. Producția de carne de vită și porc necesită mai multe resurse decât producția de cereale. Firește că amprenta ecologică nu este o măsură absolută.

Dar ea demonstrează că stilurile de viață luxoase și comode generează presiuni apreciabile asupra viitorului nostru.

O tot mai mare conștientizare a crizei

La conferința ONU privind biodiversitatea desfășurată în Canada în decembrie, COP15, statele au convenit asupra unui set de obiective noi pentru oprirea distrugerii ecosistemelor Terrei, între care și protecția a 30% din suprafața planetei, rezervată doar pentru natură, până în 2030 – un obiectiv numit uneori și „30 până în 30”.

Faptul că s-a convenit asupra unor obiective atât de dificile reflectă o tendință tot mai puternică de conștientizare a degradării mediului la nivelul guvernelor.
Consumul de combustibili fosili și schimbarea dăunătoare a climei rezultată în urma lui impun la rândul lor o presiune gravă asupra Pământului. La fel și defrișarea pădurilor pentru crearea de noi terenuri agricole.

În cursul istoriei sale de 4,6 miliarde de ani, Pământul a trecut prin cinci evenimente de extincție în masă, dintre care ultimul a avut loc acum 65 de milioane de ani și a dus la dispariția completă a dinozaurilor. Există oameni de știință care consideră că acum ne aflăm în cursul unui al șaselea eveniment de extincție în masă.

În prezent, ritmul extincției speciilor e estimat a fi cu mult mai rapid decât cel din cursul precedentului eveniment de extincție în masă. Din cele 8 milioane de specii care se estimează că există pe Terra, aproximativ 1 milion se află în pragul dispariției.

Speciile dispar acum într-un ritm de zeci de mii de ori mai rapid decât media ultimilor 10 milioane de ani. Umanitatea distruge planeta într-un ritm terifiant.

Către o societate orientată spre reciclare

Dacă distrugerea naturii va ajunge într-un anumit punct critic, redresarea va deveni imposibilă și prosperitatea omenirii va fi periclitată.
Conceptul de „limite planetare” propune câte un prag pentru nouă sub-sisteme ori procese bio-fizice esențiale ale Terrei, praguri care, odată trecute de noi, pot împinge sistemul natural al planetei într-o stare cu totul nouă, iar acea stare ar putea să nu fie capabilă să întrețină omenirea.

Există temeri că patru dintre cele nouă limite planetare au fost deja depășite: integritatea biodiversității, fluxurile bio-geo-chimice de azot și fosfor, schimbarea climei și schimbarea sistemului terestru [proporția exploatărilor agricole – n.trad.]. Ceea ce înseamnă că e posibil să fi fost depășite limite planetare care asigurau un mediu în care omenirea putea trăi în condiții de siguranță.

Azotul și fosforul sunt utilizate în calitate de fertilizatori pentru a crește producția alimentară. Însă folosirea excesivă a acestor chimicale provoacă poluarea gravă a râurilor și mărilor.Se estimează că populația globală va depăși 10 miliarde în deceniul 2050 și se va opri definitiv din creștere la 10,4 miliarde în deceniul 2080. Chiar dacă am presupune că după acel punct populația planetară va scădea constant până la o cifră stabilă și sustenabilă, trebuie să ne întrebăm dacă suntem capabili să evităm depășirea limitelor planetare, astfel încât să asigurăm sustenabilitatea umanității pe termen lung.

Trebuie să cooperăm pentru a combate una câte una provocările globale care amenință toate țările și concomitent să ne revizuim sistemele sociale și stilurile de viață, în vederea sustenabilității pe termen lung. Trebuie să construim o societate orientată spre reciclare – pentru propriul nostru viitor, nu doar pentru Pământ ori pentru natură.Acum, când am depășit pragul de 8 miliarde al populației globale, ar trebui să reflectăm din nou la sănătatea planetei și la stilul nostru de viață pentru a vedea ce putem și ce ar trebui să facem pentru a lăsa în urmă un Pământ pe care copiii noștri să poată trăi.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea