Pensii 2022. Totul despre pensia de invaliditate: acte sau documente necesare, acordare, stabilirea gradului de invaliditate, beneficiari, indemnizația de însoțitor, revizuirea, suspendarea, încetarea, trecerea la pensia pentru limită de vârstă

Persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA și bolilor obișnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca, pot beneficia de pensie de invaliditate

Citește și: Pensia pentru limită de vârstă: Cine poate ieși la pensie în acest an. Condiții pentru pensionarea pentru limită de vârstă în anul

Documentele necesare înscrierii la PENSIE DE INVALIDITATE, după caz:

– cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 7 la norme);

– carnetul de muncă (original şi copie);

– carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);

– carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);

– alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată;

– actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie

– livretul militar (original şi copie);

– diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;

– dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;

– adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);

– adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme), dacă este cazul;

Citește și: Totul despre ajutorul de deces: Acte necesare • Cine beneficiază de ajutorul de înmormântare, ce valoare are și cum se obține

– procura specială pentru mandatar (original și copie);

– acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

– alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie (de ex. Certificatul de încadrare în grad de handicap);

– decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);

– adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);

– copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul.

Condiţii de acordare pensiei de invaliditate

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, și care au realizat stagiu de cotizare, în condițiile legii.

Beneficiarii pensiei de invaliditate:

• persoanele care si-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;

• persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA (indiferent de stagiul de cotizare realizat);

• persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militari în termen sau militari cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat(indiferent de stagiul de cotizare realizat);

Citește și: Noua FORMULĂ de CALCUL a PENSIILOR, majorate de la 1 ianuarie 2022. Ce se întâmplă cu PENSIILE peste 4.000 de lei

• elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale(indiferent de stagiul de cotizare realizat);

• persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, acestea având dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

• de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
• de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
• de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Încadrarea în grad de invaliditate, revizuirea medicală şi contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă

Încadrarea în grad de invaliditate

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.

Citește și: Pensii 2022: Impozitul și contribuția la sănătate (CASS) duc la scăderea pensiilor mari. Mod de calcul

Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului.

Actele necesare încadrării în grad de invaliditate:

• cerere;
• actul de identitate;
• documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii);
• adeverinţa eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical;
• documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;
• documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, după caz.

Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt, după caz:

• fişa BP2/adeverinţă de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz de boală profesională;
• FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţă de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
• documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se anexează şi rezultatul examenului histopatologic;
• certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a şcolilor militare.

Citește și: Cum poți verifica online vechimea în muncă și contribuția pentru pensie

În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii.

Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

Deciziile comisiilor medicale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor depuse pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile necontestate în termen rămân definitive.

Revizuirea medicală

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

• menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
• încadrarea în alt grad de invaliditate;
• redobândirea capacităţii de muncă.

Citește și: Recalculare pensii 2022: Recalcularea NU va ţine cont de toate veniturile obţinute

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

• prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
• au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
• au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.

Programe recuperatorii

Pensionarii de invaliditate care sunt supuşi revizuirii medicale au obligaţia de a urma programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socio-profesionale.

Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligației de a urma programele recuperatorii atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.

Cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Pensia de invaliditate se acordă:

• de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;

• de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială şi a acelora care pot cumula pensia cu alte venituri potrivit legii, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;

• de la data înregistrării cererii, în situația în care cererea a fost depusă cu depășirea termenului de 30 zile menționat mai sus, precum și în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care la data emiterii deciziei medicale nu are calitatea de asigurat.

Stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a persoanei îndreptățite la acordarea pensiei.

La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă dintre stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la lege şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării/solicitării pensiei de invaliditate. Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

Stagiul potențial se acordă doar în situația persoanelor încadrate în gradul I sau II de invaliditate, în condițiile în care au realizat la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, stagiul de cotizare în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3 din lege.

Vârsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii  de muncă	Stagiul de cotizare realizat (ani)
până la 20 ani	1
de la 20-23 ani	2
23-25 ani	3
25-29 ani	6
29-33 ani	9
33-37 ani	11
37-41 ani	14
41-45 ani	17
45-49 ani	20
49-53 ani	23
53-57 ani	25
57-60 ani	26
Peste 60 de ani	27

În situaţia gradului III de invaliditate, stagiul potenţial se acordă numai:

• persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;

• persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

• persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauză ca au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, au fost concentrate, mobilizate sau în prizonierat;

• elevilor, ucenicilor și studenților care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;

• persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză;

• persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzător sau în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiile de cotizare cerute de art. 58 şi 59 din lege şi stagiile de cotizare realizate până la data acordării pensiei de invaliditate.

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

• 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
• 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
• 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Indemnizaţia de însoţitor

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.

Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor este de 1.586 lei – începând cu 1 ianuarie 2022.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de invaliditate

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de optiunea pensionarului:

• prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
• în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie (listă bănci).

Recalcularea şi revizuirea pensiei de invaliditate

Pensia de invaliditate se poate recalcula prin:

• adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare;
• valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
• depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.

Documente necesare:

• cerere de recalculare;
• talon de pensie;
• actul de identitate al solicitantului: BI/CI
• adeverințe pentru valorificarea eventualelor venituri/sporuri cu caracter permanent/stagii de cotizare realizate anterior perioadei de 01.04.2001 și nevalorificate la stabilirea drepturilor inițiale.

Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 01.04.2001, aceste informații fiind în evidența CNPP, în baza declaraţiei nominale de asigurare depuse de angajator.

Revizuirea pensiei de invaliditate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei de invaliditate se face incepând cu luna următoare celei în care:

• pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;

• pensionarul de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;

• pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;

• pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri:

a. în baza unui contract individual de muncă;
b. în baza unui raport de serviciu;
c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

• pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, realizează venituri, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv:
  a. în baza unui contract individual de muncă;
  b. în baza unui raport de serviciu;
  c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
• la cererea pensionarului.

Încetarea plăţii pensiei de invaliditate

• pensionarul a decedat;

• pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

• pensionarul de invaliditate şi-a redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;

• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;

• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea făcută de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau de Centrele Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă

• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale.

Reluarea plăţii pensiei de invaliditate se face la cerere

• începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
• începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.
• de la data suspendării la cerere, numai dacă, între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii, cu respectarea termenului general de prescripție.

Trecerea de la pensia pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, și se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.

Indemnizaţia pentru însoţitor acordată pensionarilor de invaliditate gradul I se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.