Patronatul furnizorilor de servicii medicale paraclinice trage la răspundere Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

În vara acestui an, în cotidianul nostru au apărut câteva articole referitoare la modul de distribuire a fondurilor pentru servicii medicale paraclinice. Mai precis, noi am atras atenţia în repetate rânduri asupra faptului că există discrepanţe uriaşe şi nejustificate între sumele alocate spitalelor şi laboratoarelor din provincie, faţă de cele alocate spitalelor şi laboratoarelor din Bucureşti. Astfel, s-a ajuns la situaţia în care întregi judeţe precum Alba şi chiar judeţul Cluj (a cărui performanţă medicală este comparabilă cu a Capitalei) să primească fonduri de câte… 50 de ori mai mici decât laboratoarele PRIVATE din Bucureşti. Ca o culme a absurdului, unele dintre laboratoarele beneficiare de largheţea generoasă a CNAS aveau doar câte un angajat sau doi şi funcţionau prin diferite apartamente de la parterul blocurilor… Am crezut că cele sesizate de noi vor rămâne fără ecou dar, iată, patronatul furnizorilor de servicii medicale ne-a adus la cunoştinţă acum câteva zile că a formulat o petiţie în acest sens, care a fost trimisă atât Guvernului cât şi CNAS. Redăm mai jos petiţia respectivă:
l”Drepturile pacientului. Gestionarea banului public.
De cel puţin 3 ani încercăm să aflăm care este modul de repartizare a fondurilor destinate asistenţei medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în special pentru analize medicale şi investigaţii de imagistică. Încercăm să aflăm care sunt criteriile de repartizare a sumelor din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pe judeţe. CNAS a invocat, iniţial, un criteriu istoric de repartizare a fondurilor pe judeţe, apoi faptul că centrele universitare sunt îndreptăţite să primească mai mult decât celelalte judeţe. (Cazul municipiului Cluj Napoca e în totală contradicţie cu această afirmaţie- n.red.) Din păcate, an de an “prăpastia” dintre Bucureşti şi celelalte judeţe s-a adâncit tot mai mult, atingând punctul maxim în acest an, 2010. Din cifrele afişate pe site-urile caselor de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti (cercetate şi publicate de cotidianul nostru în vara acestui an- n.red) se observă următoarele:
lCasa de sănătate a municipiului Bucureşti a primit 46% din totalul fondurilor alocate în anul 2010 pentru analize medicale şi investigaţii de imagistică;
lDiferenţa dintre fondurile alocate către CAS MB (CAS Bucureşti) şi cele alocate celorlalte case judeţene variază ca ordin de mărime într-un interval de 15 şi… 264 de ori mai mare în favoarea CAS MB!!!
lDacă se compară valoarea fondurilor alocate în Bucureşti şi celelalte judeţe (centre universitare şi cu populaţie de peste 600.000 locuitori) se observă ca în Argeş aceste fonduri sunt de 17 ori mai mici, în Bacău de 24 ori, în Bihor de 55 ori, în Cluj şi Constanţa de 20 de ori, în Dolj de 16 ori, în Galaţi de 33 de ori, în Iaşi de 11 ori, în Mureş şi Prahova de 31 de ori, în Suceava de 42 de ori şi  în Timiş de 15 ori.
lDiferenţele înregistrate între Bucureşti şi celelalte judeţe sunt şi mai mari, fondurile alocate în Capitală fiind de 55 de ori mai mari decât în judeţele Alba şi Vrancea, de 60 de ori decât Bistriţa Năsăud, Sibiu şi Damboviţa, de 70 de ori decât Botoşani, de 87 de ori decât Călăraşi, de 264 de ori decât Covasna, de 104 ori decât Giurgiu, de 62 de ori decât Neamţ şi Caraş Severin, de 130 de ori decât Teleorman şi de 107 ori decât Tulcea.”
În aceste condiţii, patronatul somează CNAS şi face următoarele propuneri: *să se ţină seama de numărul de asiguraţi din fiecare judeţ, media numărului de analize medicale şi investigaţii de imagistică/asigurat/judeţ şi să se asigure cel puţin 60% din necesarul unui judeţ; *sistemul informatic de raportare SIUI să fie funcţional în toate judeţele, să funcţioneze în mod centralizat la CNAS; *introducerea cardului de asigurat (amânată din anul 2008); *stabilirea pachetului de bază de servicii medicale; *introducerea asigurării medicale private şi a sistemului de coplată; *stabilirea bazei legale pentru dezvoltarea parteneriatului public privat; *transparenţă în alocarea şi cheltuirea banului public, inclusiv în unităţile sanitare de stat.
Iată, aşadar, că demersul nostru jurnalistic nu a fost inutil şi, raportând reuşita la „distanţa” fizică şi ierarhic-socială ce ne desparte de Capitală, putem conchide că una dintre lozincile mult vehiculate ale forurilor civice e adevărată: „Fă ceea ce poţi, acolo unde eşti, cu ceea ce ai, şi lucrurile se vor pune în mişcare!”
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI