Panouri fotovoltaice: Cât pot câștiga românii din vânzarea energiei
Panouri fotovoltaice: Cât pot câștiga românii din vânzarea energiei
Mulți români își montează aceste sisteme din banii lor, pentru că programul statului, denumit Casa Verde, înseamnă luni de așteptare și multă birocrație.
Până acum, din cele 44.000 de dosare depuse, nici jumătate nu au fost evaluate și aprobate.
Ministerul Mediului susține că, până la sfârșitul anului, va fi organizată o sesiune la care se așteaptă să fie înregistrare sute de mii de cereri.
Claudiu și-a instalat panourile fotovoltaice din banii lui. Și asta pentru că a vrut să scape de birocrația prin care ar fi trebuit să treacă pentru finanțarea de la Administrarea Fondului pentru Mediu.
Claudiu Sasu, prosumator: ”Așteptarea asta ne costă, sistemul meu e ceva mai complex, a costat vreo 35.000 de euro, dar e un sistem mare, capabil să îmi asigure energia pentru trei mașini electrice, pentru încălzire și evident să mai și vând în rețea. Ca și idee, în ultimele cinci luni am vândut în rețea de 7.700 de lei”.
Mulți fug de programul Casa Verde din aceleași cauze: birocrația și suma mică finanțată, doar 20.000 de lei.
Răzvan Cărpinișan, consultant sisteme fotovoltaice: ”Timpul de așteptare e foarte mare, clienții preferă să își instaleze pe banii proprii, să nu aștepte. Cererea a explodat în ultimele luni, cred că a început undeva din mai, martie, un interes foarte mare pe fotovoltaice. O casă care consumă undeva la 400 de kwh pe lună și s-a montat un sistem de 5,4 kw, preț total de 6.300 de euro. În acest cost au intrat 12 panouri de 450 w”.
Până acum, o persoană care voia să își monteze panouri fotovoltaice prin programul Casa Verde trebuia să apeleze la un instalator.
Autoritățile speră să fie 30.000 de prosumatori până la sfârșitul anului
Acesta se ocupa de dosarul care trebuie depus la Administrația Fondului pentru Mediu și să se ocupe astfel de toată birocrația. Acum însă lucrurile s-ar putea simplifica pentru următoarea sesiune, după exemplul Rabla Electrocasnice.
Mihai Verșescu, Organizația Patronală a Proucătorilor de Energie din Surse Regenerabile: ”Viitorul prosumator să se adreseze el direct Fondului de Mediu, nu cum este în momentul actual, printr-un instalator. Gândiți-vă, dacă sunt de exemplu 500 de dosare sau un instalator poate să aibă 10 dosare, 500, au existat cazuri cu 2.000 de dosare, în cât timp poate să aplice la acest program? Așa, fiecare consumator este anunțat cu o perioadă anterioară de 2-3 săptămâni, își pregătește aceste acte și le încarcă singur pe platforma AFM. Va scădea și costul proiectului, pentru că instalatorii în prezent au personal angajat pentru birocrația statului român”.
În acest moment, sunt înregistrați 17.400 de prosumatori, cum sunt numiți cei care produc energie pentru consum propriu și vând surplusul, fiind conectați la sistemul național.
Estimările autorităţilor arată că, până la sfârşitul anului, numărul lor va fi de 30.000 de prosumatori.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Mai puțin de 100 de km de șosele rapide inaugurați în 2025 în România, jumătate cât în 2024. Autorităţile, optimiste pentru 2026
Mai puțin de 100 de km de șosele rapide inaugurați în 2025 în România, jumătate cât în 2024. Autorităţile, optimiste pentru 2026 România încheie anul 2025 cu aproape 100 de kilometri de drumuri de mare viteză în plus, deşi în ianuarie erau în lucru de şase ori mai mulţi. Realizările sunt la jumătate faţă de […]
CCR, undă verde noilor taxe locale 2026: Sunt vizate impozitele pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende și unele tarife pentru colete. Sesizarea AUR, respinsă
CCR, undă verde noilor taxe locale 2026: Sunt vizate impozitele pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende și unele tarife pentru colete. Sesizarea AUR, respinsă Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 10 decembrie 2025, contestația AUR privind legea prin care impozitele locale sunt majorate de la 1 ianuarie 2026, pentru care Guvernul și-a asumat […]
Cântatul la cobză, propus printre practicile și tradițiile care ar urma să fie incluse în UNESCO. România și Moldova au depus un dosar comun
Cântatul la cobză, propus printre practicile și tradițiile care ar urma să fie incluse în UNESCO. România și Moldova au depus un dosar comun Este propus printre practicile și tradițiile care ar putea fi incluse în Patrimoniul cultural imaterial al umanității cântatul la cobză. Experții UNESCO se reunesc la New Delhi, unde până în data […]
