Rămâi conectat

Actualitate

Ora de iarnă 2017 – În noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile se dau înapoi cu o oră. Efectele schimbării orei

Publicat

în

În 2017, trecerea la ora de iarnă  se face în noaptea dintre 28 și 29 octombrie 2017 (ultima duminică din luna octombrie), schimbarea orei făcându-se astfel încât ora 4:00 a dimineţii de 29 octombrie 2017 să devină ora 3:00. 

Ziua de 29 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului 2017.

Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare.

Elit - Gustul Desăvârșit

Odată cu modificarea orei, diferența față de timpul universal (GMT) va fi de două ore. În restul anului, diferența orară față de ora meridianului Greenwich (GMT) este de trei ore.

România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie 2018, când România va trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de timpul universal (UTC) va fi de trei ore.

Efectele trecerii la ora de iarnă

Adaptarea la ora de iarnă nu este prea uşoară, spun psihologii. Schimbarea creează senzatia de oboseală şi irascibilitate, accentueaza stările de depresie sau creşte stresul şi anxietatea din cauza întunericului şi a frigului. Persoanele cărora le place rutina sunt cele mai stresate, pentru că trecerea la ora de iarnă le dă peste cap obiceiurile zilnice.

În schimb, persoanele care se adaptează mai repede la schimbări îşi continuă activităţile normal, fără să fie afectate în vreun fel.

Pentru a contracara efectele trecerii la ora de iarnă, medicii recomandă ca în următoarele săptămâni somnul să înceapă cu o oră mai devreme.

Indiferent ce efecte produce trecerea la ora de iarnă, psihologii spun că acestea dispar în câteva zile, timp în care corpul se obişnuieşte cu noul orar.

De ce schimbăm ora

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.

În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră, vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.

România a instaurat acest sistem al orei de vară în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. La 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919. Ora de vară este în prezent implementată în peste 70 de state, dar perioada variază de la o ţară la alta.

Sursa: digi24.ro

Save


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Record de cereri pentru pașapoarte, în Alba, în prima jumătate a lui 2022. Cererea a crescut de trei ori după războiul din Ucraina

Publicat

în

Record de cereri pentru pașapoarte, în Alba, în prima jumătate a lui 2022. Cererea a crescut de trei ori după războiul din Ucraina

Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte (SPCP) Alba a eliberat în prima parte din 2022, aproape 17.000 de paşapoarte, de trei ori mai multe faţă de perioada similară a anului trecut.

Cererea de paşapoarte a explodat şi în Alba, la fel ca în restul ţării, după declanşarea războiului din Ucraina. Astfel, dacă anul trecut, în perioada 1 ianuarie – 17 iunie, au fost înregistrate 5.276 de cereri privind eliberarea documentelor de călătorie, în acest an au fost depuse 16.718 astfel de cereri.

Dintre acestea, în perioada menţionată din 2022, au fost emise aproape 14.900 de paşapoarte, din care au fost înmânate titularilor circa 9.800, ceea ce înseamnă că un număr semnificativ de persoane nu s-au prezentat încă la ghişeu pentru ridicarea acestora.

Elit - Gustul Desăvârșit

Majoritatea paşapoartelor sunt simple electronice, dar au fost şi solicitări, respectiv peste 1.000, de paşapoarte simple temporare. Au fost emise şi 129 de paşapoarte simple electronice pentru cetăţeni români cu domiciliul în străinătate primite prin ghişeu.

În ceea ce priveşte perioada de două luni de după izbucnirea războiului din Ucraina, respectiv între 1 martie şi 30 aprilie, au fost primite 9.545 de cereri, dintre care 9.061 în regim normal, iar 482 în regim urgent, potrivit Agerpres.

Comparativ, în perioada corespunzătoare din 2021 au fost 1.604 cereri pentru eliberarea de paşapoarte, din care 263 în regim urgent. Asta înseamnă că anul acesta, în cele două luni, au fost de aproape şase ori mai multe solicitări pentru eliberarea de paşapoarte decât în martie-aprilie 2021.

La momentul actual, cei care doresc să depună cereri la SPCP Alba sunt programaţi online cel mai devreme în 20 iulie, în condiţiile în care programul a fost prelungit cu două ore. Chiar şi aşa, perioada de aşteptare s-a redus, deoarece, de exemplu, persoanele care s-au programat online la mijlocul lunii aprilie au avut de aşteptat două luni pentru depunerea cererii.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Val de caniculă în România: Ce temperaturi vor fi în următoarele zile

Publicat

în

Val de caniculă în România: Ce temperaturi vor fi în următoarele zile

România se va afla în următoarele zile sub un val de caniculă. Va fi vorba, în anumite locuri din țară, de temperaturi de peste 38 de grade.

Aceste temperaturi vor fi resimțite și mai puternic de organismul uman și trebuie să ne luăm măsuri de precauție.

Cât durează acest val de caniculă și cât de periculos este el pentru România, ne spune Elena Mateescu, directorul general ANM.

Elit - Gustul Desăvârșit

”Mâine, 35-36 de grade în Câmpia de Vest. Același ecart al valorilor de temperaturi până la 36 de grade, tot în partea de vest a țării, miercuri, după care de joi și sfârșitul de săptămână va putea fi caracterizat e valori de temperaturi în creștere până la 37 de grade inclusiv în partea de vest și sud a țării, inclusiv în Capitală, 35-36 de grade.

În aceste condiții, disconfortul termic va fi unul deosebit de accentuat. Vor mai fi izolat posibile precipitații slabe în prima parte a săptămânii, în special în zona de munte și local în partea de sud și sud-est a țării.

Așadar, o vreme caniculară pentru sfârșitul primei luni din această vară, dar și începutul lunii lui cuptor.

Cel puțin până în jurul datei de 10 iulie ne așteptăm ca, într-adevăr, masa de aer tropical să persiste în zona țării noastre și să fie caracterizată de valori de temperaturi de până la 37-38 de grade și temperaturi resimțite mult peste 38 de grade”, a declarat Elena Mateescu, directorul ANM, pentru Antena 3.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Pedepse mai aspre pentru trafic și consum de droguri: Câți ani de pușcărie riscă traficanții de narcotice

Publicat

în

Pedepse mai aspre pentru trafic și consum de droguri: Câți ani de pușcărie riscă traficanții de narcotice

Potrivit unui proiect pentru modificarea Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, adoptat în şedinţa de luni a Senatului, traficanţii de droguri sau cei care pun la dispoziţie locuri amenajate în scop de consum riscă pedepse cu închisoarea de la 7 la 15 ani.

Potrivit deputaţilor de la PNL care au iniţiat acest proiect, „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea. extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă faptele prevăzute (…) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi”.

Proiectul de act normativ mai prevede pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani pentru „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, procurarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de rise pentru consum propriu, fără drept”. Dacă faptele menţionate privesc droguri de mare risc, pedeapsa este detenţie de la 2 la 7 ani.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pedepse cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi riscă şi cei care pun la dispoziţie, „cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri”, conform aceluiaşi proiect.

„Indiferent de cauză, dependentul de droguri este o persoană care este prinsă emoţional şi fizic de droguri şi a cărui viaţă este centrată în jurul obţinerii acestor droguri. Dependenţa îl afectează pe toate planurile: fizic, emoţional, socio-profesional şi spiritual. De aceea, consider că înăsprirea legislaţiei în acest domeniu, a pedepselor mai ales pentru cei care sunt traficanţi de droguri este absolut necesară”, argumentează iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului de act normativ, potrivit Agerpres.

Proiectul legislativ a fost transmis spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare