Obiceiuri și superstiții în luna OCTOMBRIE. De ce 1 octombrie e sărbătoarea femeilor şi cum atragi norocul în dragoste

Obiceiuri și superstiții în luna OCTOMBRIE. De ce 1 octombrie e sărbătoarea femeilor şi cum atragi norocul în dragoste

Octombrie este zisă şi Brumărel, căci atunci începe să cadă bruma. Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în Octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna Ianuarie va fi moale şi călduţă; dacă bubuie în Octombrie, sunt semne de iarnă uşoară; cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor.

Sunt şi alte superstiţii şi obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 Octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 Octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou.

Prima zi a lui Brumărel, aşa cum este cunoscută luna octombrie în tradiţia populară, era consacrată, în vechime, unui sfânt aproape necunoscut: Sfântul Procoavă, cel care le dă păr frumos şi atrăgător tinerelor nemăritate.

De aceea, Sărbătoarea Procoavelor mai este considerată şi Sărbătoarea Părului. De altfel, mai peste tot în spaţiul românesc sărbătoarea Procoavelor era socotită una a femeilor. Despre originalul sfânt Procoavă se credea că Dumnezeu l-a sfinţit printre primii, dându-i sarcina de a acoperi pământul cu un prim strat de zăpadă. Conform credinţei populare, fecioarele care duceau lipsă de păr i se închinau cu mare evlavie de ziua sa pentru a le acoperi capul cu păr, astfel devenind mai plăcute flăcăilor care nu le băgau mai deloc în seamă. Tinerele credeau că în acest mod ursitul va veni mai repede, iar ele se vor căsători.

Acoperământului Maicii Domnului

Acoperământul Maicii Domnului este sărbătoarea rânduită de Biserică, în amintirea arătării Maicii Domnului în biserica din Vlaherne. Pe 1 octombrie 911 se făcea priveghere în această biserică, pentru salvarea cetăţii care era asediată. La ora patru dimineaţa, Maica Domnului s-a arătat înaintea poporului, stând în vâzduh şi rugându-se cu lacrimi. Sfântul Acoperământ era ţinut în mâini deasupra capetelor credincioşilor. În jurul ei se aflau apostolii, sfinţii şi mucenicii.

Sfântul Andrei a zis către ucenicul său iubit, Epifanie: „O vezi, frate, pe Împărăteasa şi Doamna tuturor cum se roagă pentru întreaga lume?”. Iar Epifanie a zis: „O văd, Parinte, şi mă minunez!”. Acesta este evenimentul pe care îl prăznuieşte Biserica astăzi, spre a ne aminti că, prin nevoinţă şi rugăciune, putem primi şi noi, în greutăţile vieţii noastre, neîncetatul ajutor al Maicii Domnului.

Dacă frunzele cad repede, anul viitor e roditor Specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi spun că de luna octombrie se leagă multe superstiţii. “Bătrânii mai cred şi acum că, dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad repede, e semn că anul care urmează va fi roditor. Tradiţia populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă şi mai caldă”, spun specialiştii de la Muzeul Dunării de Jos.

Prima ninsoare în ţara noastră în această lună, conform meteorologilor, a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988. Luna octombrie este luna în care ţăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se strânge porumbul, cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

Recolta de gutui spune cum va fi iarna

Pentru creştinii ortodocşi, luna octombrie abundă în sărbători şi în ritualuri importante. Prima şi cea mai importantă este sărbătoarea Sf. Cuvioasa Parascheva, celebrată pe 14 octimbrie. Se spune că, aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului.

Se mai spune în tradiţia populară că, dacă până acum n-a plouat, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produsele oilor.

Cele mai importante sărbători

O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Mucenic Dimitrie Sâmedru. La 25 octombrie se sărbătoreşte „Focul lui Sumedru” (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoşi, sau tinerii, ca să se căsătorească. Dacă recolta de gutui şi nuci este bogată, iarna va fi grea. La 26 octombrie se sărbătoreşte Sumedru, patronul pastorilor şi soroacelor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir). Cad frunzele arborilor şi cum este ziua aşa va fi iarna: dacă este lună plină şi senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul şi plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoresc Poitra lui Sumedru, Câinii lui Sumedru, Filip Şchiopul (Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi).

Superstiţii şi obiceiuri de Sfânta Parascheva

Sfânta Cuvioasa Parascheva este pe 14 Octombrie; în această zi, la sate, se face “îngroparea” verii; se face o masă comună la biserică, cu bucate multe şi alese, dar mulţi gospodari postesc cu desăvârşire în această zi, pe care poporul o numeşte şi Vinerea Mare, indiferent în ce zi cade această sărbătoare, căci se spune că Sfânta a fost chinuită de păgâni într-o zi de Vineri. Nu se mănâncă nuci sau alte poame care au cruce, în această zi. Superstiţia spune că dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Parascheva, atunci se pune iarna curând; cum va fi această zi, aşa va fi mereu până la Sfântul Dumitru.

În dimineaţa acestei zile, ciobanii caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarna va fi grea; dacă stau împrăştiate, va fi uşoară. Din superstiţie nu se lucrează, fiind primejdie de boli; nu se coase căci va fi rău de traznet, de grindină, de boli de ochi sau de cap. Cine va coase sau va toarce, va face negi pe mâini. Acum se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieiii să fie născuţi înainte cu două săptămâni de Paşte; superstiţia spune ca mieii ce se vor naşte vor fi frumoşi şi pestriţi. Din această zi, până la 27 Octombrie nu e bine să se semene secară, căci e primejdie de moarte pentru semănător.

Alte superstiţii în Octombrie

După Sfânta Parascheva, urmează 17 Octombrie, când este o nouă sărbătoare consacrată lupilor, care vine şi ea cu superstiţii şi se ţine pentru a fi feriţi de lupi. În această zi se încleştează dinţii de la darac (pieptenul cu care scarmănă lâna) şi se interzice orice activitate legată de prelucrarea lânii, părului şi pieilor de animale, de teamă lupilor.

Pe 18 Octombrie este Ziua Lupului, Lucinul, care deschide un ciclu de trei Filipi de Toamnă; în această zi e rău de lupi şi se spune că Lucinul se ţine tot de vite, ca să nu se stingă de boale. Şi, în sfârşit, ziua de 25 a lunii, când este Ajunul Sfântului Dumitru, o sărbătoare cu caracter funerar, care conţine: pomeni, ruguri şi veghea rituală.

Acum se face “focul lui Sâmedru”; superstiţia cere ca peste foc să sară copiii ca să fie sănătoşi tot anul, sau tinerii; cei care reuşesc să sară se vor căsători în decursul anului. Când focul este aproape stins, fiecare gospodar ia câte un tăciune, care este aruncat apoi în livadă, pentru că pomii să rodească şi în anul care vine. De altfel, focuri rituale se pot face şi în livadă. Se spune că iarnă grea este prevestită de abundentă nucilor şi gutuilor.

Superstiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru

Acest sfânt sărbătorit la 26 Octombrie este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii şi a frigului, este patronul păstorilor şi garantul soroacelor. În această zi începe “Vara Samedrului” care ţine patru zile. Această zi este zisa a soroacelor; pe vremuri se refăceau contractele de închiriere şi chiriaşii se mutau; tot acum se împart oile.

Toamna, la Sfântul Dumitru, se spune că “se slobod sărindarele”, adică se desfac învoielile şi se face pomană mare la biserică. Semnele superstiţioase sunt numeroase: se tunde coama cailor, ca să aibă păr frumos; oamenii nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se spune că la Sâmedru morţii se fac moroi, vârcolaci şi strigoi, necăjindu-i pe oameni.

Superstiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru Basarabov

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte sunt la Patriarhia Română, este sărbătorit la 27 Octombrie, a treia zi a sărbătorii Sf. Dumitru, zisă Poitră lui Sâmedru (poitra este prânzul din a doua zi de praznic), sau Caii lui Sâmedru, sau Filip Şchiopul. Câinii lui Sâmedru sunt lupii lui Sfântul Dumitru; se ţin spre a fi feriţi de lupi, spre a nu se câinii (înrăi) inima oamenilor şi ca să fete bine oile. Există superstiţia că privighetoarea este apărată de căpuşe de către Câinii lui Sâmedru.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI