Muzeul Etnografic „Pamfil Albu” din Lupșa împlinește 70 de ani de activitate. Este considerat cel mai mare muzeu etnografic sătesc din sud-estul european
Muzeul Etnografic „Pamfil Albu” din Lupșa împlinește 70 de ani de activitate. Este considerat cel mai mare muzeu etnografic sătesc din sud-estul european
Muzeul Etnografic „Pamfil Albu” din Lupșa, județul Alba, împlinește anul acesta 70 de ani de existență. A fost creat în 1952, prin donația către stat a colecției de piese etnografice și de altă natură realizată de către învățătorul Pamfil Albu și socrul său preot Sebastian Ciapa, începând de prin 1919, poate chiar cu celebrul Tricolor al Lupșenilor de la 1918, azi piesă de tezaur în Muzeul Național de Istorie a României, colecție continuată de către Pamfil Albu, devenit directorul Muzeului, până la moarte și ajunsă la circa 8.000 de piese.
Sub conducerea creatorului său, Muzeul a crescut continuu, a devenit o instituție de profil reprezentativă a Țării Moților, un reper turistic mult vizitat, o carte de vizită a comunei Lupșa, promovat sistematic și eficient de către P. Albu, cunoscut în țară și în străinătate, prezent în manifestări științifice și culturale de interes județean și național și considerat ca cel mai mare muzeu etnografic sătesc din sud-estul european.
După dispariția lui P. Albu, administrarea Muzeului a revenit fiicei sale, doamna Monica Albu Rotaru, până la pensionare în urmă cu câțiva ani. În această perioadă Muzeul s-a extins și în spațiul fostei Primării, cu o expunere și mai ofertantă pentru vizitatori.
Din păcate însă trendul ascendent al Muzeului, imprimat de P. Albu, n-a continuat, colectarea de noi piese s-a oprit, instituția a continuat doar să supraviețuiască iar la momentul pensionarii administratoarei, muzeul a fost închis datorită unor probleme administrative.
S-a născut între timp ideea ca Muzeul să fie preluat sub patronajul profesional al Muzeului ASTRA din Sibiu, care este condus de către un moț, și chiar să devină Muzeul etnografic al Țării Moților, că patrimoniu ar avea. Muzeul ar avea potențial de dezvoltare și extindere; s-a sugerat crearea unei secții de artă și există o ofertă de donație cu un minim de lucrări de artă pentru aceasta, apoi o secție în aer liber pe aurărit aluvionar, care ar fi o creație de succes sigur, o extindere în aer liber cu piese de etnografie mari: case țărănești, mori, piue, ateliere meșteșugărești locale etc.
Prin urmare, la aniversare, să-i dorim Muzeului din Lupșa să renască, să fie măcar ce-a fost și apoi să se dezvolte la nivelul vremurilor, a posibilităților proprii și ale zonei, la nivelul nevoilor de promovare a comunei, a Țării Moților și a identității naționale!
În ciuda unor probleme administrative care țin în loc redeschiderea permanentă a Muzeului și care cu siguranță se vor soluționa, Administrația locală a reușit să încheie un parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României și să realizeze câteva expoziții temporare cu aportul specialiștilor și obiectelor de tezaur aduse de la București spre a fi expuse la Lupșa.
Amintim în acest sens revenirea la Lupșa a steagului de la 1918 în septembrie 2021, aducerea la Lupșa a unor obiecte de tezaur care i-au aparținut lui Avram Iancu și care, împreună cu alte obiecte din colecția muzeului lupșan, au constituit o expoziție temporară dedicată comemorării Crăișorului Munților în septembrie 2022.
De notat că expoziția temporară dedicată lui Avram Iancu a fost singura de acest gen din țară la care Muzeul Național de Istorie a României a trimis obiecte din tezaur pentru a fi expuse. O realizare demnă de laudă a administrației locale în dorința de a revitaliza Muzeul Etnografic „Pamfil Albu”.
De subliniat că în urma ambelor evenimente, Muzeul Național de Istorie a României a donat muzeului lupșan planșele de prezentare a celor două expoziții temporare, planșe ce pot fi văzute și azi la Muzeul Etnografic „Pamfil Albu”, în cadrul unor expoziții temporare deschise pentru toți cei interesați și în special pentru copiii din zonă – o invitație de a face ora de istorie altfel. Una din aceste expoziții temporare a făcut parte, în premieră pentru muzeul lupșan, din programul Noaptea Muzeelor 2022.
Mai mult, în luna mai 2022, administrația locală a semnat un parteneriat cu Radio România Cultural în urma căruia s-au realizat două emisiuni în direct de la Lupșa, având ca subiect principal Muzeul Etnografic cu toate colecțiile și învățăturile sale: tradiții, obiceiuri, locuri și oameni. Pe scurt: frumusețea și bogăția comunei Lupșa și a împrejurimilor sale.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
FOTO | Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO, sărbătorită la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Plăcuța UNESCO, dezvelită de Raluca Turcan: Certifică recunoașterea internațională a manuscrisului CODEX AUREUS
Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO, sărbătorită la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Plăcuța UNESCO, dezvelită de Raluca Turcan: Certifică recunoașterea internațională a manuscrisului CODEX AUREUS Astăzi, 16 noiembrie 2024, cu prilejul Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, reprezentată de domnul director Cristian Mladin, a fost gazda unui eveniment dedicat patrimoniului cultural românesc, care […]
Secțiune Articole Similare
-
Actualitate3 zile ago
Produsul intern brut trimestrial III al României, în stagnare față de II și scădere față de anul 2023. Cristian Păun: „Miroase de la o poștă a recesiune!”
-
Sport4 zile ago
Metalurgistul Cugir – ACSM Codlea 3-0 la „masa verde”
-
Actualitate2 zile ago
Ajutorul de încălzire pentru iarna 2024-2025. Acte necesare. Condiții de acordare. Câți bani se dau în funcție de venit
-
Sport2 zile ago
FOTO | Meciul de fotbal Metalurgistul Cugir – Gloria Bistrița-Năsăud, întrerupt la Cugir de o intervenție a elicopterului SMURD! Liderul a câștigat cu 4-0
-
Opinii - Comentarii2 zile ago
Postul Crăciunului. Obiceiuri și tradiții respectate de credincioși în Postul Nașterii Domnului
-
Opinii - Comentarii5 zile ago
12 noiembrie – triplă sărbătoare a Armatei Române: Ziua Cercetaşilor, Geodezilor militari și SMG