Museikon: Cafenea, bibliotecă și colecții impresionate de cărți, în muzeul dedicat icoanei și teologiei de la Alba Iulia

Museikon, muzeul dedicat teologiei, istoriei artei și icoanei, ce se va inaugura în 25 noiembrie 2016, la Alba Iulia, în clădirea în care a funcționat primul spital militar din țara noastră va avea spații pentru vizitatori unde vor putea servi o cafea, o grădină în care se va amenaja ateliere de lucru pentru copii și pictori contemporani de icoane, respectiv o impresionantă bibliotecă de specialitate pentru istorie, istoria artei și teologie.

”Va fi un muzeu care va avea toate facilitățile, deci nu va fi doar un spațiu de expunere. Vom avea un laborator de restaurare dotat la cele mai înalte standarde, o bibliotecă de specialitate pentru istorie, istoria artei, teologie, în special ceea ce e legat de icoană și carte veche. Vor fi spații pentru vizitatori și altfel decât oferă un muzeu obișnuit în sensul că se va putea servi o cafea. Eu sper să fie după regulile după care se făcea cafeaua în secolul al XVII-lea. Va fi o grădină în care sper să putem amenaja ateliere de lucru pentru copii și pentru pictorii contemporani de icoane”, a spus, joi, muzeograful Ana Dumitrean.

Citește și FOTO Zidul de incintă vestică a Castrului roman de la Apulum, descoperit în clădirea viitorului muzeu de artă religioasă de la Alba Iulia

Despre cercetările arheologice

Inițiate ca urmare a necesității descărcării de sarcina arheologică a clădirii, în vederea restaurării, cercetările desfășurate la clădirea Museikon începând cu luna februarie 2016 au scos la lumină vestigii de o importanță istorică nebănuită, capabile să rescrie o importantă filă din istoria Transilvaniei, aceea a stăpânirii romane în Dacia, și contribuie substanțial la cunoașterea unei zone până acum cu totul obscură din ansamblul arhitectural al cetății medievale Alba Iulia.

Informaţiile cu privire la acest edificiu erau, până acum, puţine şi lacunare. Se știa cert doar că, începând din prima jumătate a sec. XVIII și până la mijlocul sec. XX, a funcționat neîntrerupt ca Spital Militar, iar apoi ca Spital de Neurologie și Neuro-Psihiatrie. Datorită cercetărilor arheologice, clădirea poate fi acum recunoscută pe planul arhitectului Visconti, proiectantul cetății Alba Carolina, căruia i se datorează prima cartografiere detaliată a realităților din interiorul zidurilor vechii fortificații medievale, pe care a realizat-o în anul 1711.

În urma decapărilor efectuate pe fațada vestică a construcției, a fost dezvelită o parte a zidului vestic de incintă al castrului roman Apulum, care a fost clădit în faza sa din piatră în timpul împăratului Hadrian. O parte a clădirii monument istoric este, deci, edificată pe zidul roman, care a fost parte intregrantă a edificiilor medievale, fiind demolat parțial abia de austrieci, cu ocazia reamenajării ansamblului arhitectonic mai vechi și a transformării sale în spital.

Zidul roman se păstrează ca element de construcţie integrat în actuala clădire pe o lungime de 14,90 m și până la înălțimea de 3,80 m, socotiți de la actualul nivel de călcare.

Folosirea mortarului hidraulic dovedește că zidul a suferit importante refaceri cel mai probabil după retragerea aureliană, în perioada Tetrarhiei, între sfârşitul sec. III – începutul sec. IV, reamenajarea fiind determinată de o prăbușire a blocurilor de piatră din cauze care sunt deocamdată necunoscute, nefiind constatate urme de violență. O asemenea intervenție a putut fi făcută doar de către buni cunoscători ai tehnicii de construcție romană, recrutați din rândul populației romanizate care nu a părăsit orașul odată cu armata și administrația, cel mai probabil dintre veteranii rămași la Apulum. Repararea și reamenajarea castrului denotă funcționarea aici a unui centru de putere care a controlat cel puţin valea Mureşului mijlociu și a ţinut legătura cu Imperiul roman în sec. IV, ipoteză confirmată de numeroasele artefacte databile în această perioadă descoperite la Apulum și în împrejurimi, dar şi de construirea în anul 328 a celui mai lung pod din Antichitate, între Sucidava şi Oescus.

Seria descoperirilor continuă cu scoaterea la lumină, în pivnița clădirii, a unei canalizări de epocă romană, care era amplasată de-a lungul drumului de rond – via sagularis. O cărămidă ştampilată cu numele legiunii a XIII-a Gemina se păstrează in situ, pe fundul canalizării, și a mai fost recuperat un olan cu aceeași ștampilă, a cărui poziție inițială a fost deasupra zidului canalizării.

În spatele clădirii noi, construite în anii ’80 ai secolului trecut, au fost găsite un cuptor din piatră și o oală-borcan lucrată la roata rapidă, ambele databile la mijlocul sec. X. Este posibil ca vasul să fi făcut parte din inventarul unui mormânt de înhumație, deoarece au fost găsite, disparat, în poziție neanatomică, fragmente de calotă craniană, ansamblul funerar fiind dislocat de lucrările prilejuite de introducerea canalizării și de construirea clădirii contemporane. Nivelul de cultură căruia i-a aparținut, de care poate fi legată funcționarea centrului de putere al Bălgradului, a fost distrus după anul 934 de călăreții ducelui Gyla, după cum atestă urmele de arsură frecvent surprinse de săpăturile arheologice anterioare.

Prin sondajele practicate atât în subsolul, cât şi la parterul și exteriorul clădirii de secol XVIII, s-a constatat că aceasta a fost construită peste cel puţin un edificiu pe care îl datăm cel mai târziu în sec. XVII, dar nu este exclus ca momentul construirii sale să coboare în sec. XVI. În exteriorul clădirii medievale târzii, lângă latura vestică, a fost recuperată o monedă de argint de 1,5 groşi, emisă de regele Sigismund III al Poloniei în anul 1623. La interior au fost recuperate mai multe cahle care pot fi datate în sec. XVI-XVII.

Cota 0 pentru tot șantierul a fost stabilită la nivelul de călcare final din construcția nouă de pe latura de nord.

Descoperirile arheologice vor fi valorificate și introduse în circuitul expozițional, devenind o a doua ofertă culturală a noului muzeu, alături de cea cultural-artistică.

Despre proiect

Proiectul “Museikon. Un nou muzeu al icoanei revitalizează o clădire monument istoric restaurată în Alba Iulia” este realizat în parteneriat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia și Universitatea din Bergen – Norvegia.  “Museikon” este finanțat în cadrul Programului PA16/ RO12 “Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, prin Mecanismul Financiar SEE 2009- 2014.

Proiectul Museikon are o valoare totală de 9.292.349,05 lei, din care valoare eligibilă este de 8.086.892,14 lei.

Operatorul de program este Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului.

Autoritatea de management – Punct Național de Contact – Ministerul Fondurilor Europene

Obiectivul general al proiectului:

Restaurarea și revitalizarea unei clădiri monument istoric din Alba Iulia, prin înființarea unui muzeu și facilități culturale

Obiectivele specifice:

Conservarea și restaurarea unei clădiri monument istoric din Alba Iulia

Pregătirea colecțiilor pentru a fi valorificate în noul muzeu

Dezvoltarea unei oferte culturale inovatoare, prin consolidarea relațiilor bilaterale

Coordonarea proiectului și oferirea unei suficiente piste de audit

Publicitate și implicarea părților interesate

Activităţi desfăşurate în cadrul proiectului:

• Reabilitare și restaurare clădire monument istoric

Restaurarea include întărirea elementelor structurale: fundații, ziduri și pardoseli. Pentru a face clădirea să funcționeze ca un muzeu modern, este necesară o separare funcțională: aripa de sud (clădirea propriu-zisă de patrimoniu) va fi, în întregime, publică, cu spații de expunere (3 temporar în subsol și 7 permanent la nivelurile superioare), în timp ce aripa de nord (extensia recentă) va fi folosită doar de către personal, pentru nevoile funcționale auxiliare: birouri, laborator de restaurare, spații de depozitare, vestiare.

• Intervenţii pentru restaurarea a 52 icoane clasate și a 15 cărţi vechi clasate, cu o valoare inestimabilă pentru istoria culturii și artei românești.
• Digitizarea întregii colecţii a inventarului Museikon, în scopul punerii ei la dispoziția publicului prin intermediul unei baze de date accesibilă pe site-urile www.museikon.ro și www.europeana.eu, precum și clasarea a 2500 de bunuri culturale
• Organizarea unei expoziţia temporare de icoane în cadrul Muzeului Universităţii din Bergen
• Organizarea expoziției permanente din cadrul noului muzeu, Museikon.

Rezultatele proiectului:

• Un muzeu ospitalier, viu și accesibil – un nou obiectiv turistic în Cetatea Alba Carolina. Clădirea primului spital militar din România, totodată una dintre cele mai vechi construcții din cetatea Alba Iulia, este pusă în valoare de noul muzeu.
• Două dintre cele mai valoroase colecții de artă veche românească vor fi puse la dispoziția publicului larg prin intermediul expozițiilor permanente și temporare.
• Muzeul deține o colecție de mare valoare artistică și documentară, impresionantă cantitativ (peste 5600 de piese), din care 2.500 vor fi clasate. Colecția conține cu predilecție icoane și cărți din secolele XVIII-XIX.
• Întreaga colecție va putea fi accesată prin intermediul site-urilor museikon.ro și www.europeana.eu
• Un laborator, dotat la standarde actuale, de restaurare pictură tempera pe lemn și sticlă.
• O bibliotecă de specialitate conținând circa 2.000 de volume de referință și circa 30 de serii aproape complete de periodice de specialitate publicate în România și în străinătate.
• Museikon va oferi șansa de studiu și formare profesională, în special în domeniile: teologie, istorie, istoria artei și în domeniul restaurării.
• Anual vor fi organizate Școli de vară pentru studenți, muzeografi și restauratori.

Este un vas ofrandă, cu ofrandă de ou, datat în a doua jumătate a secolului X, el practic a aparținut inventarului unui mormânt din a doua jumătate a secolului X și prezintă la baza sa o ștampilă de meșter.

Este ziua cea mai potrivită și din punct de vedere religios și în legătură cu ziua de 1 decembrie în care ar putea participa cât mai multă lume fără să încurcăm Ana Dumitran Muzeograf.

[nggallery id=2415]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI