Rămâi conectat

Actualitate

Modernizarea infrastructurii stradale, şcolare şi medicale, pe lista de priorităţi a administraţiei din Cugir

Publicat

în

Modernizarea infrastructurii stradale, şcolare şi medicale, pe lista de priorităţi a administraţiei din Cugir

Pentru anul 2022, în Cugir se află în derulare numeroase proiecte ale administraţiei locale, iar potrivit primarului Adrian Teban, cea mai complexă investiţie se referă la modernizarea tuturor străzilor cu transport public de călători. În prezent se lucrează pe străzile Ion Creangă, 1 Decembrie, I.B. Deleanu, Mihai Viteazul din Cugir și pe strada Principală din Vinerea.

Pe fiecare stradă vor fi amenajate trotuare, piste de biciclete, vor fi modernizate stații de autobuz. Totodată, se află în faza de achiziție autobuzele hibrid și sistemele de management al traficului. „Pe lângă străzile cuprinse în proiectul de mobilitate, vom mai moderniza alte 23 de străzi, majoritatea din Cindeni, și încă 9 străzi din zona Râul Mic, prin intermediul a două proiecte care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață din zonele arondate școlilor «Singidava» și «Iosif Pervain». Suntem aproape de finalizarea proiectelor tehnice și probabil în curând vom demara lucrările efectiv”, susține edilul Cugirului.

Am aflat că până în luna mai se vor termina lucrările la Secția Maternitate-Ginecologie, prima clădire publică cu sistem de încălzire bazat pe pompe de căldură, care va avea un impact major asupra reducerii costurilor cu energia. Tot în sensul eficientizării energetice sunt în derulare sau vor fi demarate în aproximativ două luni lucrări la majoritatea școlilor și grădinițelor din oraș, acestea urmând a fi modernizate și dotate cu panouri solare.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Și nu putem să nu amintim de o altă investiţie importantă pe care ne pregătim să o începem în primăvară și care vizează modernizarea iluminatului public pe 36 de străzi din Cugir și Vinerea. Vom avea un sistem inovativ pentru control și monitorizare de la distanță a sistemului de iluminat public, bazat pe tehnologie wireless. Nu cred că greșim dacă spunem că este pentru prima dată în istoria Cugirului când sunt derulate simultan atâtea investiții. Dorim ca administrația locală să gestioneze lucrurile astfel încât să fie evitate posibilele blocaje – ne referim atât la cele financiare, cât și la circulația rutieră și activitatea școlară. Lucrurile sunt complexe, chiar complicate și sperăm că le vom duce la bun sfârșit în termenele stabilite.

Vă dau un singur exemplu: la proiectul de mobilitate avem prevăzute inclusiv îngroparea rețelelor de electricitate, operațiune care depinde foare mult de S.C. Electrica, precum și mutarea unor rețele de gaz, care va depinde de S.C. Eon Gaz. Din experiența pe care am avut-o până acum, lucrurile acestea durează, în mare parte din cauza procedurilor acestor instituții. Mai mult decât atât, proiectele pe care le avem sunt în stadii diferite, astfel că este necesară o bună coordonare pentru a le putea implementa împreună, în bune condiții”, a precizat Adrian Teban.

Constantin PREDESCU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Publicat

în

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Ministrul Sănătății, Alexandru Radila, susține că virusul variola maimuței nu poate fi considerat, un pericol, deocamdată și nici nu se pune problema să vorbim despre o pandemie.

„Nici vorbă de pandemie. Este exclus așa ceva. Rata de reproducere a acestei infecţii este mult sub 1, este 0,3. Ştiți bine că pentru infecția cu noul coronavirus am plecat de la 3 și am ajuns pe la 10 sau chiar peste rată de reproducere.

Deci riscul de infecție este mic și nu se transmite decât prin contact direct, prelungit, cu o persoană infectată.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele 90 de cazuri care au fost înregistrate în Europa au fost oarecum grupate în majoritatea lor, în sensul că se poate stabili calea de transmitere în cadrul acelor grupuri”, a spus Alexandru Rafila, duminică, la Antena 3.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

Publicat

în

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

„Mulți dintre colegii noștri uită că nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației, disponibilă în momentul actual în zeci, sute, mii de surse de informare la care avem acces instantaneu, ci trebuie să ne axăm pe competențe”, a declarat ministrul Educației în cadrul unei conferințe despre testarea standardizată, organizată de educatieprivată.ro.

Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.

Sorin Cîmpeanu a precizat că „nu este suficientă nota”: „Noi am fost obișnuiți în școală să evaluăm cunoștințele, să evaluăm conținutul. Conținutul poate fi foarte ușor apreciat printr-o notă de la 1 la 10. Știu, sunt profesor de peste 30 de ani, pot să fac acest lucru extrem de ușor, să apreciez ceea ce am predat, la nivel de cunoștințe, cu note de la 1 la 10.”

Elit - Gustul Desăvârșit

Acesta e explicat de ce este important ca profesorii să măsoare competențele elevilor: „Competențele conțin în egală măsură cunoștințe, rămân importante, dar alături de cunoștințe avem abilități și avem atitudini. Aceste două componente nu mai pot fi evaluate la fel de ușor numeric, prin note de la 1 la 10, nici abilitățile și cu atât mai puțin atitudinile.”

„Pentru a înțelege, dacă îmi permiteți să dau un exemplu foarte simplu: cunoștințe – învățăm să scriem, știm să scriem, știm să citim – foarte bine, cunoaștem aceste lucruri. Abilitatea este de a înțelege un text, pe asta se bazează și testele PISA atunci când definesc alfabetismul funcțional sau analfabetismul funcțional. Mai apoi, e vorba de atitudine, ne place să citim, ne place lectura, sau ca să dau un alt exemplu, poate mai ușor de înțeles. Avem noțiuni despre un proces electoral, știm, cunoaștem sistemul, avem aceste cunoștințe, dar mai apoi trebuie să înțelegem să citim corect, să înțelegem o platformă, să facem diferențele, să avem o gândire critică. Asta este o abilitate. Mai apoi, ca atitudine, mergem la vot chiar dacă plouă. Asta este o atitudine pe care o apreciem. Dacă dumneavoastră credeți că se pot aprecia prin note de la 1 la 10 aceste atitudini, eu cred că nu pot fi. Și atunci de asta este nevoie de evaluarea competențelor, este nevoie de aceste rapoarte narative, descriptive (…)”, a menționat ministrul Educației.

Ministrul Cîmpeanu a subliniat că programul de educație remedială a mers „foarte prost”:„Foarte prost a mers programul de educație remedială. A fost mai degrabă, mă abțin de la calificative. Acum, având evaluări standardizate, avem o șansă în plus să meargă mai bine și această componentă de educație remedială, pentru că avem un instrument de diagnostic.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Publicat

în

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Cu podgorii întinerite, România face tot mai mult vin. Anul trecut, producția a crescut cu 16 la sută, în vreme ce în țări cu tradiție, precum Franța și Spania, a scăzut.

Și nu doar plantațiile de viță de vie se schimbă, ci și cramele. O parte din profit este investit în amenajarea lor ca să fie vizitate.

Fost profesor de muzică, Marcel Pașcu este unul dintre proprietarii unei crame din județul Prahova și a viilor care o înconjoară. Când a cumpărat domeniul, vița era veche, așa că a înlocuit-o. A plantat butași din soiuri precum Chardonnay, Sauvignon Blanc sau Fetească Neagră, iar investiția a fost acoperită în proporție de 70% cu bani de la stat și de la Uniunea Europeană, 15 mii de euro pentru fiecare hectar.

Elit - Gustul Desăvârșit

Marcel Pașcu, proprietar cramă: „Dacă erau numai din bani proprii puțin probabil să fi reușit să replantez 25 de ha, a fost de mare ajutor. Pentru toată viticultura românească.”

Odată întinerite podgoriile, s-au dezvoltat și cramele. În ultimii cinci ani, cei care au domenii viticole au cheltuit 20 de milioane de euro ca să le transforme.

De pildă, la Tohani, o cramă boutique deschisă recent atrage turiștii cu peisajul spectaculos, pe lângă vinurile alese. Degustările se fac în via dispusă în formă de amfiteatru, la 400 de metri înălțime. Tot aici, oamenii se pot plimba printre butucii de viță, pe jos ori cu bicicleta.

Roxana Ana, reprezentant cramă: „Activitățile oeno turistice pe care le desfășurăm sunt în marea lor majoritate organizate în aer liber. Pachetele noastre de degustare încep de la 70 de lei și se pot duce până la 200 de lei.”

Și pentru că numărul celor care nu s-ar mai da duși din vie e tot mai mare, o altă cramă din zonă și-a mărit spațiul de cazare cu 14 camere. Aici, vinul păstrat în amfore este folosit și la gătit. Friptura de vițel, de exemplu, stă la fiert înainte, în cinci litri de fetească neagră.

Cornel Dicu, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă: „Am reușit cu această sumă de aproximativ 45 de milioane de euro acordată în fiecare an viticulturii din România să începem în ritm alert. Refacerea podgoriilor, a tuturor centrelor viticole.”

Iar anul trecut, România a urcat în clasamentul producătorilor de vin din Europa, cu o poziție, pe locul șase. Doar că vinul românesc nu ajunge foarte departe.

Vasile Ghibu, somelier: „Calitatea a crescut foarte mult, extraordinar, cred că putem sta la masa cu marile vinuri ale lumii. Cu exportul stăm cam prost.”

Alta este situația când vine vorba de consum. Suntem pe locul 13 în lume, cu un volum de 24,6 litri de vin pe cap de locuitor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare