„Modelul de bune practici” Grup Corint, clamat de secretarul de stat Timiş, este contestat de organizaţiile civice şi ecologiste din Alba Iulia

Cu o zi înainte de deschiderea oficială a lucrărilor Conferinţei internaţionale privind teoria şi parctica reabilitării patrimoniului construit, desfăşurată sub deviza tematică „Fortificaţii din nou în folosinţă”, desfăşurată la Alba Iulia şi găzduită în spaţiile generoase ale SC Grup Corint SA, chiar în momentul în care oaspeţii, specialişti din mai multe ţări europene şi din SUA, erau întâmpinaţi de gazde (17 mai 2010), în parcul Custozza din Alba Iulia se petrecea un nou episod protestatar al organizaţiilor civice şi ecologiste din municipiul Alba Iulia. Adică, aproximativ în momentul în care secretarul de stat Vasile Timiş, din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, făcea elogiul public internaţional al lucrărilor de reabilitare realizate de Grup Corint, declarându-l „model de bune practici”, un grup de ziarişti erau alertaţi, în numele unor organizaţii civice şi ecologiste, cu privire la faptul că s-a început defrişarea şi excavarea în parcul Custozza. Vocea publică şi civică ce şi-a asumat acest demers este a avocatului Radu Octavian, în numele a câtorva mii de semnatari ai unei petiţii de protest împotriva a ceea ce aceştia consideră a fi „distrugerea parcului”. Nu redăm aici textul petiţiei, pentru că spaţiul nu ne permite, dar aducem în atenţia dumneavoastră acuzele petenţilor: ignorarea legislaţiei de mediu şi „remodelarea” parcului prin… defrişarea unor arbori sănătoşi, suficient de vechi ca să fi fost martori la Marea Unire de la 1918, fără nicio expertizare dendrologică; diminuarea substanţială a spaţiului verde din municipiul Alba Iulia, în urma acestei investiţii; excavarea până la peste 1,50 m adâncime în mod „hei-rupist”, cu buldozere şi excavatoare, într-o zonă în care se bănuiesc straturi succesive de locuire, de mare valoare arheologică, fără nicio expertiză de specialitate şi fără descărcare de sarcină arheologică, de parcă acolo, (unde urmează a se amenaja o piaţetă „medievală” dotată cu fântână arteziană), ar fi un hectar de pădure din vârful muntelui, prin astfel de metode pierzându-se pentru totdeauna alte elemente de importanţă arheologică, cele mărunte, precum monedele, obiectele de cult, artefactele etc.
De menţionat că petiţia, semnată de câteva mii de albaiulieni, a fost înaintată Oficiului pentru Protecţia Monumentelor Istorice din România, care urmează să dispună o inspecţie din partea Poliţiei Monumentelor. De asemenea, o petiţie similară a fost depusă în urmă cu două luni de zile la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, dar nu s-a primit răspuns nici în zi de azi, încălcându-se astfel, din nou, legislaţia în vigoare. Mai mult decât atât, la Parlamentul European a fost depusă o altă petiţie în ceea ce priveşte nerespectarea legislaţiei europene de mediu şi a drepturilor omului de trăi într-un mediu curat, sănătos. Şi, în acelaşi timp, avocatul Radu Octavian a făcut publică o scrisoare deschisă către primarul Mircea Hava, în care atrage atenţia asupra intervenţiilor ilegale din parc, respectiv a defrişării acestuia. Scrisori similare, de protest, au fost trimise pe adresa redacţiei noastre de numeroşi albaiulieni care se simt datori să ia atitudine civică, chiar şi dintre cei ce nu mai locuiesc actualmente la Alba Iulia, precum sociologul Simona Branişte, cunoscută pentru atitudinea sa civică pro-ecologistă.
Ioan HĂNŢULESCU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---